Maia Sandu:”La anticipate sau la referendum, oamenii vor decide viitorul lor și al țării”

”Nu sunt prizonierul funcției, nu voi fi un președinte comod pentru cei certați cu legea și interesul public. Eu voi vorbi pentru oameni și voi fi alături de ei, pentru că responsabilitatea mea este față de ei. Iar deputaților care nu sunt prinși în mrejele clanurilor mafiote le cer un pic de curaj și asumare. Curajul de a merge în alegeri anticipate și asumarea că nimic bun nu mai poate ieși cu actuala structură parlamentară. Le cer să-și amintească de anul 2016 și mai ales de ce a urmat după votul din 2016”, a menționat Maia Sandu în cadrul unui briefing de presă.

În opinia președintelui moldovean,”nu avem dreptul să permitem recapturarea statului. Există o singură ieșire din criza - alegerile anticipate. Orice guvern oricât de reformist ar fi, la prima încercare de a mișca lucrurile în direcția corectă va fi demis. Mi s-a întâmplat mie în 2019 și i se va întâmpla oricărui guvern care va deranja schemele de corupție și îmbogățire ale alianței Dodon - Șor – Plahotniuc”, a declarat Maia Sandu.

Șeful statului mai afirmă că, în acest parlament, nu există 51 de deputați care să susțină lupta împotriva corupției, iar deoligarhizarea țării trebuie începută din parlament. ”Situația de astăzi seamănă foarte mult cu situația de la sfârșitul anului 2015 - începutul lui 2016. Atunci când oligarhul Plahotniuc, cumpărând mai mult de o treime din deputați de la mai multe partide, și-a încropit o majoritate parlamentară de buzunar. După ce președintele Timofti a fost impus să desemneze candidatul acelei majorități, Plahotniuc și-a numit propriul guvern, și, ulterior, a capturat total statul Republica Moldova”, a menționat președintele.

Potrivit Maiei Sandu, deoligahizarea însă nu a fost posibilă pentru că în ”parlamentul actual, parlament ales în timpul regimului autoritar și după regulile lui Plahotniuc, nu au ajuns suficienți deputați care să vrea să curețe statul de influențele nefaste ale oligarhilor. În continuare oamenii trăiesc sub blestemul unui parlament care a ajuns o piață politică: în care se vând deputați, se cumpără deputați, se sechestrează și se răpesc deputați. Și iată acești deputați, care se vând, care se finanțează din bani murdari, care slujesc clanuri oligarhice, vor să ne salveze”, continuă președintele moldovean.

”Toți cei care au declarat în nenumărate rânduri că țara are nevoie de alegeri anticipate, inclusiv cei care au susținut demisia propriului guvern doar pentru a face posibile alegerile anticipate, astăzi ne spun că e nevoie de guvern temporar care să salveze țara. Eu nu îi cred. Nu îi cred atunci când spun că vor susține un guvern care să ajute oamenii să depășească criza pandemică și economică”, a conchis Maia Sandu.

După decizia de marți a Curții Constituționale, liderul PSRM, Igor Dodon, i-a cerut șefului statului să emită imediat decretul de învestire ”a unui candidat legal la funcția de prim-ministru”. Dodon s-a referit la candidatura Marianei Durleșteanu, ”care a fost înaintată cu respectarea tuturor procedurilor, de o majoritate parlamentară legal constituită. Fiecare zi în care președintele întârzie această numire reprezintă o adâncire a crizei, o intensificare a haosului și consecințe tot mai grave pentru cetățeni, pentru care dânsa urmează să poarte responsabilitate”.

Liderul socialiștilor susține că în cazul în care acest decret nu va fi emis și țara va rămâne în continuare neguvernată, PSRM va veni cu noi măsuri și acțiuni ”care să pună punct acestei crize, inclusiv acțiuni ample de protest, dar și demersuri pentru responsabilizarea legală și politică a celor care au creat acest haos în țară”.

Să spunem că, la 11 februarie, prima tentativă de învestire a Guvernului a eșuat după ce candidatul desemnat, Natalia Gavriliță, nu a obținut nici un vot în Parlamentul R.Moldova. Tot atunci a și fost creată majoritatea parlamentară PSRM-Șor care a venit cu propriul candidat la șefia Executivului. În aceeași zi, Maia Sandu, a desemnat-o din nou pe Gavriliță pentru a-și face echipa și programul de guvernare, iar ulterior să meargă în Parlament pentru a fi votată.  

Potrivit deciziei Curții Constituționale,”nu există niciun motiv constituţional şi democratic pentru ca preşedintele să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru persoana care dispune de sprijinul majorităţii parlamentare formalizate, fie ea adversă preşedintelui”.