Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Putin cere serviciilor secrete să stopeze "politica occidentală agresivă"

putin_63_0.jpg

Putin cere serviciilor secrete să stopeze "politica occidentală agresivă"

Preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut joi serviciilor secrete ale Rusiei să stopeze politica occidentală agresivă împotriva ţării sale, care conform liderului de la Kremlin are ca obiectiv oprirea dezvoltării economice a Rusiei şi să o supună dictatelor din exterior, relatează agenţiile EFE şi TASS.

''Ne lovim de aşa-numita politică de îngrădire a Rusiei. Nu este vorba despre competiţie, care este un lucru firesc în relaţiile internaţionale. Ci este o politică destul de agresivă şi consecventă menită să ne perturbe dezvoltarea, încetinind-o, să creeze probleme de-a lungul perimetrului nostru apropiat, prin provocarea instabilităţii interne, subminarea valorilor care unesc societatea rusă, pentru ca în final să slăbească Rusia şi să o pună sub control extern, exact modul de acţiune pe care-l observăm în unele ţări din spaţiul post-sovietic'', a spus Putin într-o intervenţie la începutul unei şedinţe a conducerii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

El a criticat încercările de ''a încătuşa'' Rusia prin sancţiuni economice, de a bloca mari proiecte internaţionale, precum gazoductul Nord Stream 2, ingerinţa în viaţa politică şi economică şi în ''procesele democratice''. Această atitudine ''neprietenoasă'' faţă de Rusia nu se limitează la o retorică anti-rusească, ci constă de asemenea în ''acţiuni reale şi practice'', a mai remarcat preşedintele rus.

Putin a vorbit şi despre o ''campanie informaţională'' bazată pe acuzaţii ''nefondate'', dând ca exemplu contestarea vaccinului rusesc acti-COVID-19, precum şi despre securitatea cibernetică, subliniind că spaţiul digital global a devenit scena unei ''competiţii geopolitice foarte dure''.

Făcând apoi o aluzie la opozantul Aleksei Navalnîi şi la manifestaţiile de susţinere a acestuia, liderul de la Kremlin a indicat FSB-ului că este crucial ''să fie trasată o linie clară de separaţie'' între lupta dintre partidele politice şi acele acţiuni ''care nu au nimic de-a face cu democraţia'' şi care caută doar să ''submineze'' stabilitatea şi securitatea ţării.

Navalnîi, despre care Kremlinul susţine că lucrează pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească anul trecut în august cu substanţa chimică Noviciok.

Tot miercuri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat într-un rechizitoriu anti-occidental în intervenţia sa prin videoconferinţă la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, criticând printre altele ''egoismul'' ţărilor occidentale şi dorinţa lor de ''a profita de pe urma pandemiei pentru a pedepsi guvernele indezirabile'', scrie AFP.

Lavrov a criticat şi ''intoleranţa faţă de punctele de vedere alternative'' manifestată de ''aceia care de decenii predică libertatea de exprimare în lumea întreagă'', dând exemplul interzicerii recente a unor postul TV ruse în Ucraina şi în ţările baltice sau interdicţiile impuse de reţelele de socializare americane care ''manipulează deschis opinia publică prin interzicerea sau cenzurarea conţinuturilor''.

În acest timp, MAE rus a taxat drept ''circ'' decizia Uniunii Europene de a impune noi sancţiuni Moscovei pentru încarcerarea lui Navalnîi, condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru încălcarea controlului judiciar.

''Ceea ce se întâmplă acum (...) este o umilire a UE din partea celor care aplică o politică ce este impusă Uniunii în principal de la Washington'', a spus într-o declaraţie de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, ea susţinând că interesele apărate de unii membri ai UE ''nu răspund intereselor naţionale ale popoarelor acestor ţări''.