Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Se va ”șoșoaciza” politicianul român?

sosoaca.jpg

Sursa imaginii: 
MEDIAFAX

 “Fir-aţi ai dracului cu melcii voştri!”…Aceasta era replica unui senator din filmul ”Senatorul melcilor” semnat de  Mircea Danieliuc. Un senator ”din popor”. Cu o retorică similară s-a lansat în spațiul public și senatorul Diana Șoșoacă, fost membru AUR, partid care s-a lepădat de aceasta de curând. Diana Șoșoacă s-a îmbrățișat cu minerii din Valea Jiului, a condus proteste la Ministerul Sănătății cu telefonul mobil pe post de sabie a dreptății, a cerut ”adevărul” cu legitimația de senator în mână…De când a intrat în Parlamentul României, Diana Șoșoacă a reușit să șocheze ieșind din tiparul politicii tradiționale. Cât de inofensiv sau periculos este acest joc în afara regulilor jocului? Cine o va urma și până unde pe senatoarea în ie populară care se ia în piept haiducește cu jandarmii? Lea Berzuc a stat de vorbă cu politologul Andreei Țăranu, sociologul Gelu Duminică și directorul Centrului pentru Jurnalism Independent Ioana Avădani despre acest meteorit care poate sau nu să lovească pământul în traiectoria sa…

Simpatizanții

Pe un zid vis-a-vis de biserica Cașin este scris mare ”Șoșoacă învinghetoare!”. Nu știm dacă persoana care a scris mesajul crede că doamna senator a învins deja sau va învinge, nici pe cine, dar bănuim că ”sistemul”. Senatoarea, care are ”histrionismul” fostului președinte american Donald Trump, cum spune la RFI Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, știe să își atragă susținători. Dar cine sunt aceștia? Politologul Andrei Țăranu spune la RFI că vorbim de o categorie de oameni cu o educație minimă, ușor de păcălit de cineva care – ca Diana Șoșoacă – vorbește pe limba lor. ”Vorbim un mediu în care violența verbală, limbajul agresiv, umorul destul de scabros și formulele pe care le proferează ea sunt acceptate și sunt un lucru comun. Cei ca ea i-ați văzut la petrecerile doamnei Șoșoacă, în grupurile mari care sunt prin mall-uri, prin diverse restaurante mai de mâna a doua, e un fel de societate care e permanent la nuntă...”, spune politologul. A reduce electoratul doamnei Șoșoacă doar la micii mahalagii nu ar fi neapărat îngrijorător. Ce e mai grav este că ”doamnia sa este expresia vie a o multitudine de frustrări în societatea românească dar în societatea mai puțin educată”, frustrări care nu de puține ori sunt manifestate ”agresiv”, adaugă Andrei Țăranu. Același lucru îl spune și sociologul Gelu Duminică : ”ea exprimă o frustrare a celor care au fost uitați de politicienii ultimilor ani” ceea ce este ”extrem de periculos”.

 

”Ușa Ministerului Sănătății”

De ce ar fi periculos mesajul unui politician care coboară în stradă, forțează intrarea ministerului sănătății, îl aleargă pe însuși ministru cerându-i socoteală sau se filmează făcând dreptate în curtea Institutului Marius Nasta sau îmbrățișând minerii din Valea Jiului? Sociologul Gelu Duminică spune că apariția pe scena politică a Dianei Șoșoacă a fost ajutată de pandemie și deci de criză. ”Dacă noi, spre exemplu, treceam o perioadă lină, liniștită, doamna în cauză nu ar fi avut aceiași vizibilitate, dar în contextul pandemiei, în contextul antagonizării majore în societatea românească, în contextul neîncrederii în clasa politică, exponentul Șoșoacă a devenit mai vizibil”, crede sociologul. Gelu Duminică spune că încă de la debutul pandemiei avertiza într-un articol că ”patriodarzii vor câștiga foarte mult în notoritate, încrederea în clasa politică va fi zdruncinată și formațiunile de extremă dreaptă, cu un discurs conservator, populist, vor câștiga teren”, așa cum s-a întâmplat în anii 30. Același lucru îl spune și politologul Andrei Țăranu care adaugă că mișcări extremiste așa zise ”anti-sistem” apăruseră deja în Germania, Franța și era oarecum firesc să apară și în România oameni politici ”care pun discuție osatura, fundamentul autorității statului...Aici este, de fapt, marea problemă, că ar putea să existe grupuri care se vor întreba asupra autorității statului român. Statul român este considerat corupt de aprope 60 la sută dintre cetățenii românii, mai există și cele două Românii care antagonizează...Asta poate avea efecte devastatoare pentru o societate destul de înapoiată cultural și politic cum este cea din România...Va fi o criză de conștiință și când va pocni cu toată ura pe care oamenii politici o induc în societate, criza s-ar putea să fie foartă gravă”, spune Andrei Țăranu. Și Ioana Avădani crede că statul român nu ar trebui să se lase ”intimidat” de astfel de ”personaje” dar, mai optimistă, nu crede că susținătorii doamnei Șoșoacă ar fi genul care să iasă în stradă, că senatoarea nu va fi urmată de ”ultrași” iar susținătoarele sale în afară de vociferări nu vor trece la fapte. Plus, adaugă directorul Centrului pentru Jurnalism Independent cu mult umor, ne va salva ”misoginismul” românesc care nu va face din Doina Șoșoacă o figură revoluționară.

 

Problema va apărea însă dacă modelul aceasta de a face politică va fi preluat și de alți lideri, spune Gelu Duminică. El amintește ”cazul Alexandru Ioan Cuza” care a schimbat felul multor partide politice a a face politică ori inflamarea unui astfel de discurs este cea cu adevărat rău prevestitoare.

 

 

Fuga domnului Voiculescu

Politologul Andrei Țăranu amintește episodul de la Institutul Marius Nasta, unde Diana Șoșoacă a venit ”să afle adevărul”, înarmată cu telefonul mobil și cu un tir de întrebări vizându-l pe ministrul sănătății, venit la locul incidentului recent de la unitatea medicală. ”Domnul Voiculescu a avut proasta inspirație de a fugi cu întreaga echipă, fugărit practic de doamna Șoșoacă, care ricanează. Doamna Șoșoacă este în situația aceea o expresie a unei categorii sociale care nu are încredere în nimic și dorește cu tot dinadinsul să umilească...iar domnul Vlad Voiculescu a fost victima unei astfel de umilințe în public în timp ce doamna Mahler (n.r. Beatrice, directorul Institutului Marius Nasta) a reușit să stea dreaptă în fața doameni Șoșoacă și, prin asta, făcând-o pe doamna Șoșoacă să dea un pas înapoi”, spune politologul. El amintește că și un alt personaj politic extrem de virulent, Corneliu Vadim Tudor, avea un respect imens pentru Ion Iliescu și alte câteva figuri politice pe care evita să le atace. Așa este probabil ca și Diana Șoșoacă să poată fi pusă la respect. ”Ea va accepta să fie pusă la punct de unii și de alții, va avea respect față de unii care o vor pune la punct dar, atâta vreme cât interesul ei este să își construiască imaginea, cred că, atâta vreme cât acesta e brandul ei personal, îl va folosi până îl va epuiza”, spune Andrei Țăranu.


Sursa imaginii: 
Facebook/Diana Șoșoacă

 

De partea sa, Ioana Avădani insistă că statul ar trebui să ia atitudine față de descinderile violente și ”justițiare” ale Senatoarei. Directorul CRJ amintește că această calitate de parlamentar nu îți dă drepturi decât în incinta Parlamentului și imunitatea încetează ”în stradă”. În fine, sociologul Gelu Duminică este de părere că bomba poate fi dezamorsată printr-o retorică a empatiei. Cu alte cuvinte, un politician care va veni și va spune sincer : iată, aceasta este situația și trebuie să ne unim ca să depășim criza, va reuși să anihileze efectul otrăvitor al unui discurs al urii. ”Cred din tot sufletul că în momentul în care societatea asta ar fi zgândărită să arate solidaritate și politicianul ar arăta empatie, înțelegere, e foarte posibil ca societatea să reacționeze ca atare...Din păcate,lucrul acesta se poate face doar prin lucrurile pe care guvernul NU le face : dialog, trasparență...În momentul în care politicanul meu de vârf vine și spune ”asta am spus în campanie dar acum voi face altceva”, doamna Șoșoacă câștigă pentru simplul motiv că omul de rând se simte mințit, trădat, neauzit și în sfârșit găsește Cavalerul-Cavalera pe cal alb care spune ceea ce el gândește : ”La dracu cu voi nesimțiților, porcilor...” pentru că toate cuvintele astea pe care doamna Șoșoacă le folosește și care nu au ce căuta în politică sunt pe buzele multor români care în momentul de față se simt trădați, neauziți...Așa că eu cred foarte mult în empatie, solidaritate, în politicianul uman...La huă, nu se poate răspunde decât cu huă”, conchide sociologul Gelu Duminică, aviz clasei politice.