Democrația sub asediu: Mai puțin de 20% din populația lumii trăiește într-o ”țară liberă” (Raport Freedom House)

În primul rând, absența unui Leadership global (i.e. SUA) și a solidarizării a cauzat divizarea comunității internaționale. Mai mult, stimularea neîncrederii în instituțiile statului de însuși succesorul celor care erau numiți până nu demult ‘Lider al lumii libere’, nu a făcut decât să vulnerabilizeze și mai mult normele civice și valorile democratice la scară globală, se arată în raport.

Corupția politică și conflictele de interese, guvernarea obscură și politicile asertive privind migranții au coborât SUA în clasament cu 11 puncte în ultimii 10 ani, ajungând la 84 din scorul agregat maximal de 100. Curentele populiste au căpătat amploare, iar statele autocratice au căutat să acrediteze ideea că democrațiile (i.e. Occidentul) sunt ineficiente în contracararea pandemiei.

China a exportat dezinformare și tactici anti-democratice

În al doilea rând, pe lângă virus, China a exportat dezinformare, tactici anti-democratice, coerciție financiară și intimidare fizică. Separat sau însumate, acestea au erodat instituții, au alterat norme și respectul pentru drepturile omului în numeroase țări, calomniind alți actori (e.g. Italia, UE, SUA).

Datorită unor eforturi zeloase, China a obstrucționat informațiile referitoare la originea virusului, astfel încât astăzi nu se mai vorbește despre epicentrul inițial – Wuhan, ci despre tulpina britanică, braziliană, sud-africană, etc.

Adesea, Partidul Comunist Chinez a prezentat, în spiritul propagandistic care-l caracterizează, vânzările de echipamente și medicamente drept donații, antagonizând vectorii geopolitici din multe țări. Practica de monitorizare intruzivă a populației la scară largă în China, (e.g. starea sănătății, comportament, preferințe), sub pretextul culegerii de infromații pentru combaterea Covid-19, a contaminat multe regimuri autoritariste să abuzeze de supravegherea cetățenilor proprii.

Toate acestea au descalificat China, plasând-o în categoria „worst of the worst” cu un scor agregat de doar 9 puncte din maximum de 100.

România se califică în categoria ”țară liberă”

83% din populația Europei trăiește într-o țară liberă, în timp ce în Americi 65%. Cu un scor agregat de 83 de puncte din 100 posibile, România se califică la categoria țară liberă, pe când Moldova apare la categoria țărilor parțial libere, cu 61 din 100.

Indicele democrației a continuat să scadă în Ungaria și în 2020, după ce Prim-Ministrul a abuzat de restricțiile inerente pandemiei, însușindu-și puteri excesive și dreptul de a guverna prin decret. Astfel, Orban a împiedicat vocile critice, în special în mediul online, și a restrâns considerabil drepturile politice în mod deliberat și nejustificat, tăind finanțările către municipiile conduse de către opoziție și amendând constituția.

Preocupată să nu devină partenerul junior al alianței (‘China-Rusia’), Rusia a concurat pentru întâietate prezentându-se drept salvator în lume (e.g. Italia martie 2020, SUA aprilie 2020) atât prin echipamente de protecție anti Covid-19, cât și prin vaccin. Neglijind gestionarea catastrofală a epidemiei la nivel intern, echipamentele donate au fost nefolositoare sau ineficiente, mai degrabă folosite ca instrument de propagandă.

Regimurile opresive beneficiază de impunitate

Proteste pro-democrație și bună-guvernanță au fost reprimate în peste 23 de state și teritorii, regimurile opresive beneficiind de impunitate și de atenția distrasă de către pandemie a comunității internaționale. În timp ce protestele din Chile și Sudan au izbutit, gestionarea lacunară a epidemiei și asuprirea criticilor de către Narendra Modi a retrogradat India la categoria țărilor ‘Parțial libere’.

Considerând populația Indiei de 1,3 miliarde de oameni (devansată doar de China), numărul celor care trăiesc într-o țară ‘Liberă’ a ajuns la cea mai mică proporție de după 1995, adică sub 20% din populația globului.

De asemenea, dictatori ca cei din Belarus, Venezuela, Cambodgia au decimat spiritul critic și contestatar, uzurpând puterea în stat, motivând restrângerea libertăților de exigențele pandemice atunci când au aplicat executări extrajudiciare, detenții arbitrare, dispariții forțate sau au fraudat alegeri. Pentru aceste țări, democrația rămâne o aspirație îndepărtată.

Recesiunea economică inevitabilă, cauzată de Covid-19, a afectat cel mai mult comunitățile marginalizate și a produs milioane de șomeri. Criza a exacerbat disparitățile economice și veniturile inegale. Contextul economic are implicații majore asupra politicului, respectiv instabilitatea politică este iminentă în mai multe țări sau teritorii, în special cele cu economie precară.

Concluziile raportului Freedom House

Un declin al Libertății a fost înregistrat atât în democrațiile consolidate cât și în tările cu regim dictatorial în 2020, sporind și mai mult involuția ultimilor 15 ani. Pentru a inversa tendințele globale spre autoritarism, avocații drepturilor politice și ai libertăților civile trebuie să facă front comun cu semenii lor din țările vecine.

Restabilirea principiilor democratice și fortificarea lor pot fi înfăptuite numai prin efort concertat asumat și durabil, iar aserțiunea lui Jean Monnet este elocventă și în acest caz, respectiv, nimic nu se creează fără cetățeni responsabili, nimic nu durează fără instituții funcționale.

Dintre recomandările pentru democrațiile consolidate amintim: susținerea societății civile și a mișcărilor care militează pentru democrație în tările în curs de dezvoltare; sprijinirea mass-mediei independente și protejarea accesului la informație; acordarea unei atenții sporite către programele de consolidare a democrației în asistența externă; investirea în instituții multilaterale și în educație civică.

Metodologie

Raportul Libertatea în Lume 2021 evaluează starea libertății în 195 de țări și 15 teritorii, în cursul anului calendaristic 2020. Fiecărei țări sau teritoriu îi este alocat între 0 și 4 puncte pe o serie de 25 de indicatori, pentru un scor agregat de până la 100. Indicatorii sunt grupați în categoriile de drepturi politice (0-40) și libertăți civile (0-60), ale căror totaluri sunt ponderate în mod egal pentru a determina dacă țara sau teritoriul are un statut general de ”liber’”, ”parțial liber’”sau ”ne–liber”.

Sinteza raportului Freedom House privind Libertatea în Lume 2021 a fost realizată de Ștefan Josan – Coordonator de proiecte la Freedom House România.

Textul integral al Raportului aici