Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Succese pentru ecologişti şi social-democraţi germani, pierderi pentru creştin-democraţi la alegerile regionale

mainz_2-9-10_dsci0001.jpeg

Piaţa centrală din Mainz, capitala land-ului Renania-Palatinat
Image source: 
William Totok

Alegerile pentru landtag-urile din Renania Palatinat şi Baden-Württemberg, care au avut loc ieri, marchează începerea anului electoral din Germania. Alegerile de ieri sunt considerate şi ca un test pentru cele generale care vor avea loc în această toamnă, în Germania. Pierderile masive, înregistrate de către Uniunea Creştin-Democrată (CDU), au fost considerate drept un semnal de alarmă pentru conservatori. Ele ar putea fi interpretate şi ca o viitoare schimbare a structurilor guvernamentale la nivel federal, după încheierea erei Merkel.

Pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU) rezultatele obţinute duminică la alegerile pentru landtag-urile din Baden Württemberg şi Renania Palatinat au fost dezastroase. Asta au recunoscut şi liderii creştin-democraţilor din cele două land-uri federale, imediat după publicarea primelor estimări care s-au confirmat în cursul nopţii, după ce s-au dat publicităţii rezultatele finale. Şeful creştin-democraţilor la nivel federal, Armin Laschet, care aspiră la funcţia de viitor cancelar, a încercat să liniştească spiritele şi a lansat un „apel de luptă” pentru cucerirea majorităţii în parlamentul de la Berlin, după alegerile generale din această toamnă. Într-un interviu acordat agenţiei de presă DPA, Laschet a criticat din nou pe cei doi deputaţi, implicaţi în aşa numitul „scandal al măştilor”.

În urmă cu cîteva zile s-a aflat că doi membri ai Bundestag-ului au luat mită din partea unor firme producătoare de măşti de protecţie. Vineri deputaţii creştin-democraţi şi creştin-sociali (bavarezi) au fost obligaţi să semneze o declaraţie de onoare, în care au arătat că nu au făcut lobby în favoarea anumitor firme şi că nu au profitat de pe urma situaţiei provocate de pandemie.

Pierderile suferite ieri la alegerile regionale se datorează şi comportamentului celor doi, deşi mai există şi alţi factori care au contribuit la scăderea popularităţii creştin-democraţilor.

În fruntea guvernelor din cele două land-uri se află două personalităţi carismatice care se bucură de o mare popularitate. Guvernul de coaliţie, ecologist-creştin-democrat, din Baden-Württemberg este condus de ecologistul Winfried Kretschmann. În acest land, ecologiştii au obţinut 32,6 procente, ceea ce constituie un record. Pentru CDU au votat 24,1 la sută, ceea ce este un record negativ pentru acest partid care tocmai în acest land fusese multă vreme la putere. Social-democraţii au obţinut 11,0 procente, liberalii 10,5 şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) 9,7.

Rezultatele sînt o confirmare pentru activitatea sa în fruntea guvernului a declarat fostul şi viitorul prim-ministru, Kretschmann. El a mai spus că se bucură de încrederea pe care i-au acordat-o alegătorii în vremuri complicate de pandemie.

Din punct de vedere aritmetic, ecologiştii şi creştin-democraţii ar avea majoritatea necesară pentru a reedita actuala coaliţie. Posibilă ar fi şi o coaliţie tripartită, ecologist-liberal-social-democrată. Kretschmann a anunţat că va negocia cu toate pertidele, în afară de naţionaliştii din AfD.

Şi social-democrata Malu Dreyer s-a arătat bucuroasă în urma rezultatelor din Renania-Palatinat. Acolo, ea se află în fruntea unei coaliţii tripartite, formată din social-democraţi, liberali şi ecologişti.

Dreyer a anunţat că intenţionează să reediteze formula coaliţiei actuale, formată din cele trei partide.

În Renania Palatinat, învingătorii sînt social-democraţii. Pentru ei au votat 35,7 la sută dintre cei chemaţi la urne. Ecologiştii au obţinut 9,3 la sută din voturi, liberalii 5,5, CDU 27,7 - ceea ce constituie, de asemenea, un „rezultat negativ istoric”, precum au constatat şi comentatorii scrutinului. Pentru AfD au votat 8,3 la sută dintre alegători, iar pentru partidul care-şi spune Alegătorii liberi (Freie Wähler) 5,4 la sută.

Partidul Alegătorii Liberi are un program axat pe tema consolidării autonomiei locale şi pledează pentru o mai mare independenţă a administrării resurselor financiare regionale. Partidul, înfiinţat în 2010, are reprezentanţi în două landtag-uri federale.

De remarcat este faptul că Partidul Stîngii (postcomuniste) nu a reuşit să treacă pragul de 5 la sută, în consecinţă, nu va avea deputaţi în cele două parlamente regionale.

Din alegerile de ieri se mai desprinde şi faptul că partidul naţionalist AfD se află într-o stare de stagnare. El nu a reuşit să obţină un surplus de capital politic în urma promovării insistente a coronascepticismului.

Cum va arăta, în ultimă instanţă, geografia politică a Germaniei după alegerile generale din această toamnă şi după retragerea Angelăi Merkel vor decide cei chemaţi la urne.