Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Normalizarea violenței periclitează democrația americană-- interviu cu Kurt Braddock

braddockamazon.jpg

Kurt Braddock, asistent la facultatea de comunicare publică a Universității Americane din Washington
Kurt Braddock, asistent la facultatea de comunicare publică a Universității Americane din Washington
Image source: 
Amazon

Kurt Braddock este asistent la facultatea de comunicare publică  și cercetător la Centrul de Studiere a  Polarizării și Extremismului din cadrul Universității Americane din Washington. Expert în strategii de influență socială,  persuasiune și contra-persuasiune, el este autorul unei cărți des citate în această perioadă, CUVINTE ARMATE:  Rolul Strategic al Persuasiunii în Radicalizare Violentă și Anti-Radicalizare, apărută anul trecut la editura universității Cambridge. Kurt Braddock este consultant  al ministerelor americane de Externe, Apărare și Siguranță Internă, și a consiliat ocazional, pe teme de extremism și anti-terorism,  Organizația Națiunilor Unite precum și autoritățile de securitate publică din Canada și Marea Britanie.

Extremismul de dreapta este un subiect de fierbinte actualitate  în această perioadă,  cînd societatea și sistemul juridic american caută explicații și vinovați pentru traumaticele evenimente de la 6 ianuarie, cînd democrația americană s-a aflat, preț de cîteva ore, pe marginea abisului.  Fiecare zi aduce noi dezvăluiri asupra culpabilitaților individuale și de grup, mecanismelor de instigare, motivațiilor celor care au participat la asaltul asupra Capitoliului, fără disimulare, cu sentimentul impunității conferit de credința că au binecuvîntarea liderului de atunci al națiunii.  Înțelegerea resorturilor exploziei insurectionale de la 6 ianuarie nu este un exercițiu pur academic. Miza este infinit mai mare: în unele cercuri istoria se rescrie deja,  patimile sedițioase, anti-democratice, nu s-au domolit.

Kurt Braddock:  Cel mai interesant mi s-a părut, în derulările de la 6 ianuarie,  numărul de ideologii de extremă-dreaptă reprezentate:  neo-naziști, suprematisti albi, aderenți Q-Anon, neo-confederați sudiști, acționînd uniți  în sprijinul lui Donald Trump, președintele de atunci.  Impulsul unic a fost, pentru acea adunătură umană, dezinformarea trumpiană.

Reporter:  Ce alte ingrediente, înafara  propagandei electorale trumpiene, ați detectat în mixtura incendiară, care au fost celelalte componente ale mecanismului de radicalizare?

Kurt Braddock:  Retorica lui Trump, în special cea privitoare la alegeri,  a fost ingredientul principal,  trecut prin amplificatorul rețelelor de socializare, Facebook, Parler și cîteva platforme cifrate. Multe dintre ideile care au provocat asaltul asupra Capitoliului au circulat, fără filtraj,  în aceste spații virtuale, în ecosistemul care  i-a lansat pe atacatorii de la 6 ianuarie pe orbita hiper-radicalizării.

Reporter:  Ce mesaje persuasive au ieșit în evidență?

Kurt Braddock:  Ce remarcăm deseori, cu deosebită pregnanță dar nu exclusiv la grupările de extremă dreaptă, este narațiunea victimizării.  S-a colportat în mediul trumpian și noțiunea că extrema dreaptă a fost victima stîngii, care a furat nu doar alegerea ci și o anume Americă. De ani de zile, de la începutul mandatelor Obama, extrema-dreaptă a vîndut teoria că Statele Unite cum trebuie să fie, o națiune dominată de albi, e pe cale de dispariție; minoritățile și imigranții devin stăpîni.  Acest tip de mesaj, amestecat cu dezinformarea electorală, a precipitat radicalizarea, a fost   catalizatorul exploziei de la  6 ianuarie.

Reporter:  Cum se ajunge la violență pe această traiectorie?

Kurt Braddock:  Se ajunge la violență cînd lideri ideologici precum Trump, dar nu doar el, fac afirmații care acceptă implicit violența. De cîțiva ani Trump și aliații săi folosesc un limbaj extrem de agresiv, care pare să incite, în orice caz să sprijine, acțiunea și ideologia unor grupări violente. Cînd nu-i condamnată, cînd e normalizată,  violența devine opțiune comportamentală. E ce s-a întîmplat la 6 ianuarie.

Reporter:   Ați făcut aluzie la faptul că Trump n-a fost singurul agent motivant, singurul vector al radicalizării.  Ce alte nume ar fi de menționat?

Kurt Braddock:  Un deputat de Iowa,  Steve King, care a făcut declarații de genul "la următorul Război de Secesiune sudul vine cu 3 mii de miliarde de gloanțe".  O figură  dinanfara politicii,  Alex Jones, moderator de podcast,  creditat cu afirmații extrem de controversabile, deseori false, deseori în sprijinul violenței. Cînd lideri ideologici influenți în cercuri de extremă-dreaptă  o normalizează și justifică, nu-i de mirare că violența se produce.

Reporter:  Cum ați plasa gloata de la 6 ianuarie în contextul istoric al radicalismului american de extremă dreaptă ?

Kurt Braddock:  Rasismul și suprematismul alb sunt de-o vîrstă cu națiunea americană.  6 ianuarie e un moment distinctiv în acest peisaj,  spulberînd iluzia multora că numărul aderenților la acest tip de ideologie este în scădere.  Asaltul asupra Capitoliului, șoc de o intensitate fără precedent în ultimele decenii, ne-a arătat cît de multe rămîn de făcut în lupta contra ideologiilor de extremă-dreapta, în special a celor care provoacă sau legitimizează  violența. S-au înregistrat progrese în combaterea rasismului și neo-nazismului, dar 6 ianuarie a fost trezirea la realitate, momentul în care americanii și-au dat seama că nu-i suficient, că  gloate precum cele care au asaltat Capitoliul  au fost, sunt și vor fi.  Sprijiniți de politicieni și alți lideri de opinie, indivizii care le compun  reprezintă o amenințare la adresa Americii contemporane.

Reporter:  Există cale de întoarcere pentru cei care s-au manifestat la 6 ianuarie? Cum pot fi de-radicalizati, ce metode de contra-persuasiune au șanse de izbîndă?

Kurt Braddock:  Cale de întoarcere există doar pentru afiliații ideologici; cei care au comis acte de violență, care au vandalizat Capitoliul, trebuie judecați și dacă-s vinovați băgați în pușcărie.  Ceilalți, marea masă, trebuie învățați să detecteze cînd sunt exploatați pur și simplu de către formațiuni de extremă dreaptă . Într-un sens sunt și ei victime,  folosiți doar  pentru atingerea unor obiective strategice.  Caută o apartenență, o modalitate de afirmare a identității, au valențe nesatisfăcute și devin o pradă ușoară.  Acești oameni trebuie ajutați să privească realitatea în față, să identifice mesajele persuasive care-i împing la violență, să dezvolte antidotul psihologic  la acest gen de  mesaje. Doar așa pot fi salvați cei aflați pe marginea prăpastiei.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor: https://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

 
Kurt Braddock intervievat de Radu Tudor, corespondent RFI în SUA