Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Filibuster”, tactica obstrucției sistematice din Senatul american, în vizorul lui Joe Biden

„Filibuster”, o tactică parlamentară menită să împiedice adoptarea unor proiecte de lege din Senatul american, duce în mod regulat Statele Unite într-un impas politic. Președintele american Joe Biden a declarat săptămâna trecută că intenționează să reformeze această tehnică parlamentară, dar această chestiune ridică obiecții din toate direcțiile.

În Statele Unite, această tehnică este supranumită și „opțiunea nucleară”. Obstrucția sistematică, denumită și „filibuster”, termen derivat din piraterie, seamănă până la confuzie cu sabordajul politic. (sabordaj=Scufundare intenționată a unei nave, efectuată de echipajul acesteia pentru a evita capturarea ei de către dușman –dexonline.ro).

În mod regulat propusă de senatorii opoziției, acest tertip vizează să împiedice sau să întârzie orice proiect de lege prezentat Senatului, cu excepția celor referitoare la bugetul național.

„Vom ajunge într-un punct în care, știți, democrația va avea probleme de funcționare”, a evidențiat, pe 16 martie, președintele american, care a anunțat în același timp intenția de reformare a acestei tactici.

Din perspectiva Franței, tehnica este surprinzătoare. Pentru a o pune în funcționare, este suficient să iei cuvântul pentru o perioadă nelimitată de timp până când majoritatea abandonează proiectul. Și asta fiindcă nimeni nu poate întrerupe discursul unui senator.

Pentru  a evita un asemenea incident, există o procedură care permite totuși încheierea dezbaterii, cu condiția să se adune o majoritate calificată de trei cincimi, sau 60 de voturi.

Însă, din 20 ianuarie, Senatul este compus din 50 de democrați și 50 de republicani. Democrații pot conta pe votul vicepreședintelui Kamala Harris pentru a decide cu o majoritate simplă. Dar pentru majoritatea marilor reforme pe care și le dorește Joe Biden, democrații au nevoie de 60 de voturi pentru a evita celebrul „filibuster”.

Tehnica „Filibuster” din ce în ce mai recurentă

Motiv pentru care democrații solicită abolirea acesteia. Obstrucția sistematică „ia în derâdere democrația”, a declarat senatorul democrat Dick Durbin. Republicanii au dat de înțeles că se vor opune oricărui proiect de reformă, după cum era de așteptat.

În trecut, au mai existat încercări de revizuire a acestei practici – considerată deja absurdă. În 1972, Senatul a adoptat un nou sistem, numit „two-track”, prin care îi împiedică pe adepții „filibuster-ului” să blocheze activitatea Senatului, iar lucrurile s-au schimbat semnificativ.

De atunci, simplu fapt de a apela la amenințarea cu obstrucția este suficient pentru a amâna dezbaterea, prin informarea liderului de partid. . În mod paradoxal, adoptarea acestui nou sistem menit să faciliteze oprirea procedurii „filibuster” n-a făcut decât să facă ca aceasta să fie mai frecvent utilizată.

În ultimii ani, democrații și republicanii nu au încetat să recurgă la această tactică, deși erau în minoritate în Senat. Sub conducerea lui George W. Bush, senatorii democrați au apelat la ea în mod frecvent, sub privirile dezaprobatoare ale republicanilor. Însă, când Barack Obama era președinte, republicanii nu au mai ezitat să se folosească de această armă legislativă.

Mai recent, când Donald Trump se afla la Casa Albă, democrații erau „foarte mulțumiți de modul în care obstrucția sistematică funcționa”, remarcă cu ironie senatorul republican moderat Mitt Rommey.

Diviziuni în tabăra democraților

Pentru a pune capăt tehnicii „filibuster”, un vot majoritar simplu adus în fața Senatului ar fi suficient pentru a o desființa. Numai că nu toți democrații sunt hotărâți să renunțe la aceasta.

Atât centristul Krysten Sinema din Alaska, cât și Joe Manchin din Virginia de Vest au pledat pentru păstrarea procedurii. „Puteți să vă debarasați de obstrucția sistematică doar dacă intenția voastră este să distrugeți Senatul”, a declarat Joe Manchin, în data de 16 martie.

„Atât democrații, cât și republicanii care sunt partizani ai menținerii obstrucției sistematice susțin de multă vreme faptul că aceasta încurajează cooperarea bipartizană, cred. Dar recurgerile atât de frecvente la obstrucția sistematică încă din anii 1980, sunt, mai presus de toate, semnul polarizării crescânde a politicii americane”, estimează Robert Singh, profesor de politică americană la Birkbeck, Universitatea din Londra.

„Înainte aveam impresia că cei care obstrucționau un proiect de lege, o făceau pe baza unor principii. Însă, această premisă este greu de susținut, deoarece obstrucția a devenit o armă de distrugere în masă, și numai pentru a împiedica opoziția să obțină ce își dorește.”

Dacă abolirea obstrucției împarte membrii din cadrul aceluiași partid progresist, acest lucru se întâmplă din cauză că este vorba de o armă legislativă cu două tăișuri. Acești doi senatori [Sinema și Manchin, n.r.] sunt într-adevăr de părere că „tehnica rămâne importantă pentru Senat, căci protejează drepturile aleșilor minoritari.

Când republicanii se vor întoarce la putere, democrații vor încerca din nou să blocheze reformele republicane. Joe Biden împărtășește și el acest punct de vedere. Totuși, dacă obstrucția sistematică persistă, vom fi părtașii unei presiuni enorme din partea celorlalți democrați”, mărturisește Robert Singh.

„Reconcilierea bugetară”

În așteptarea unor posibile reforme, Joe Biden poate oricând să se bazeze pe procedura de „reconciliere bugetară”. O alternativă politică care face posibilă adoptarea legilor bugetare doar cu votul majorității simple.

În plus, Joe Biden și-a văzut aprobat pe 6 martie proiectul de relansare economică referitor la Covid-19, în valoare de 1,9 trilioane de dolari. La vremea sa, Bill Clinton și-a adoptat reforma ajutorului social tot prin reconciliere. George Bush Jr. și Donald Trump au recurs și ei la acest instrument pentru a adopta reduceri de impozite, la fel și Barack Obama cu legea pentru sănătate și îngrijire, botezată Obamacare.

Cu toate acestea, nu este sigur că această contramăsură poate fi aplicată în toate cazurile. La proiectul de lege pentru creșterea salariului minim la 15 dolari pe oră  nu s-a putut apela la reconcilierea bugetară. Această tactică are și ea limitele ei. ”Răspunsul la întrebarea ce este sau nu bugetar (ceea ce implică impozite și cheltuieli) este unul ambiguu. Când legea Obamacare a fost supusă reconcilierii, observatorii erau împărțiți. Același lucru s-a întâmplat și cu relansarea dorită de Biden. Unele elemente nu erau neapărat bugetare.”

În caz contrar, dacă nu se schimbă nimic, un număr mare de măsuri susținute de Joe Biden riscă să eșueze în Camera superioară, pe care unii o numesc deja „cimitirul legislativ”.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici, după articolul France24