Pentru primii doi oameni din NATO, amenințarea Rusiei este cât se poate de reală

Afirmația lui Mircea Geoană vine la puțin timp după ce secretarul general, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia că își suplimentează capacităţile militare în Europa de Est şi încearcă să destabilizeze ţări vecine.

Stoltenberg a făcut această afirmație în finalul reuniunii de săptămâna aceasta a miniștrilor de externe ai statelor membre.

A fost prima cu participarea noului secretar de stat american Anthony Blinken și prima în format real, de la declanșarea pandemiei.

De remarcat participarea la reuniune a reprezentanților Finlandei şi Suediei, țări neutre, dar care resimt puternic amenințarea rusă și văd în Alianța Atlantică un pilon de securitate.

De asemenea, la reuniunea ministerială a fost prezent și Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell. Un semn că, dincolo de toate speculațiile, Uniunea Europeană își vede interesele de securitate în cadrul Alianței.

Desigur, toate acestea indică o regrupare oportună a Occidentului, nu numai în jurul alianței militare cât mai ales în jurul valorilor pe care aceasta e chemată să le apere.

Și, bineînțeles, o reafirmare a angajamentului apărării colective, principiu pe care, acum câțiva ani, fostul președinte american Donald Trump îl punea sub un grav semn de întrebare, atunci când sugera că ar putea să nu respecte angajamentele din celebrul Articol 5 – ”toți pentru unul, unul pentru toți”.

Descurajarea – acest concept care s-a dovedit adeseori că poate sta la baza menținerii păcii – a fost repusă la locul meritat.

Dar peisajul ar fi incomplet fără a privi și la cealaltă față a discursurilor primilor doi oameni din NATO.

Și iată ce mai spunea Mircea Geoană în interviul său: 

”Suntem obligați să fim pregătiți atunci când asistăm la astfel de acțiuni agresive ale Federației Ruse, să ne protejăm interesele, cetățenii și teritoriile. Iar pentru aliații de la Marea Neagră, inclusiv în cazul României, vom continua să fim vigilenți, activi. Vreau să-i asigur pe români că suntem perfect pregătiți să apărăm interesele și securitatea tuturor cetățenilor din regiunea Mării Negre.

Suntem 30 de națiuni, suntem un gigant economic – țările noastre reprezintă peste 50% din produsul intern global -  suntem o forță militară redutabilă și fără egal”.

Așadar, o asigurare dată cetățenilor din statele membre că NATO îi va proteja dar și o avertizare la adresa potențialului agresor în ce privește forța Alianței.

Toate acestea arată că, la cele mai înalte niveluri ale Alianței Atlantice, amenințarea rusă este luată foarte în serios.

Vladimir Putin este contestat tot mai puternic la el acasă, din cauza corupției și arbitrariului, a problemelor economice dar și pentru răspunsul la pandemie – de exemplu, rata de vaccinare este una infimă, în timp ce Kremlinul se angajează să livreze milioane și milioane de doze peste hotare, în cadrul diplomației vaccinului.

Iar alegerea Maiei Sandu în Republica Moldova, contestarea lui Lukașenko în Belarus, reziliența demonstrată de Ucraina și Georgia, în pofida agresiunilor, ba chiar timidele încercări de reformă din Armenia arată reducerea masivă a sprijinului pentru Rusia, chiar și în ceea ce ea consideră a fi propria sferă de influență.

Ultima dată când s-a aflat la un nivel atât de scăzut de popularitate, Vladimir Putin a anexat Crimeea. Acum, concentrările de armement și trupe, atât în zona Mării Baltice cât și la Marea Neagră, nu prevestesc nimic bun.

De data aceasta, Alianța Atlantică pare să fi înțeles din timp pericolul. Iar declarațiile liderilor săi ne arată că amenințarea este cât se poate de reală.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica