Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Viața jurnaliștilor opozanți din Rusia. Asasinatele și atacurile chimice au devenit o rutină (reportaj AFP)

rusia.png

Intrarea în sediul ziarului de opoziție Novaya Gazeta, 15 martie 2021
Image source: 
AFP via France24

Pe înregistrările camerelor de supraveghere se poate vedea cum un individ îmbrăcat în haine de curier, pe bicicletă, pulverizează în aer, chiar la intrarea în sediul ziarului, o substanță toxică. Pentru Novaya Gazeta este vorba doar de unul din atacurile cu care deja s-au obișnuit.

Redacția renumitului ziar rus de opoziție, unul dintre singurele care contestă deschis autoritățile de la Kremlin și cunoscut pentru anchetele sale care divulgă fără rețineri cazuri de corupție sau abuzuri ale drepturilor omului, nu se îndoiește de faptul că scopul acestui ultim „atac chimic”, din 15 martie a.c., este de a-i intimida.

„Vorbim despre utilizarea unei substanțe toxice neletale de tip militar pentru a da un avertisment angajaților ziarului sau pentru a se răzbuna pe ei”, declară redactorul șef Dmitri Muratov pentru agenția de presă Agence France-Presse (AFP).

Mai mulți angajați s-au simțit rău după acest episod și a fost nevoie de câteva zile de curățare pentru a scăpa de miros, iar o bucată de trotuar a trebuit să fie schimbată.

Este doar unul dintre numeroasele atacuri la adresa ziarului și departe de a fi cel mai rău.

De la începutul anilor 2000, șase jurnaliști ai ziarului Novaya Gazeta au fost uciși, iar portretele lor alb-negru sunt expuse în birourile ziarului la Moscova.

„Nu este un secret că atunci când Anna Politkovskaia a fost ucisă, am vrut să opresc activitatea ziarului... Acest ziar reprezintă un pericol pentru viețile oamenilor angajați aici”, afirmă întristat domul Muratov.

- Anna Politkovskaia

Anna Politkovskaia, care timp de mulți ani a luptat împotriva abuzurilor la adresa drepturilor omului în Republica Cecenă, a fost asasinată în locuința sa în 2006, la vârsta de 48 de ani.

„Jurnaliștii s-au împotrivit în mod categoric. Erau de părere că nu am mai putea onora memoria Annei Politkovskaia dacă am închide. M-au convins”, a continuat domnul Muratov, care este unul dintre fondatorii ziarului, în 1993, când presa rusă se bucura de puțină libertate după căderea Uniunii Sovietice.

Unul dintre primii sponsori ai ziarului a fost ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, care a donat o parte din banii Premiului său Nobel pentru Pace, astfel încât redacția să poată cumpăra primele computere.

Optimismul anilor de început este acum doar o amintire. Venirea la putere a lui Vladimir Putin în 2000 a însemnat preluarea controlului asupra mass-media și a societății civile, dar și marginalizarea vocilor critice.

Cu toate acestea, Novaya Gazeta continuă să lupte, publicându-și edițiile de trei ori pe săptămână și continuând să denunțe încălcările drepturilor omului și corupția.

În 2018, ziarul a primit un colet neobișnuit: o coroană funerară cu capul unui berbec tăiat și un bilet adresat lui Denis Korotkov, care scrie în special despre activitățile clandestine ale grupului de mercenari Wagner.

Investigațiile sale au scos la iveală operațiunile grupului Wagner în străinătate și presupusele legături cu omul de afaceri Evgheni Prigojin, cunoscut ca fiind apropiat al președintelui Vladimir Putin.

În ciuda „cadourilor” primite, Denis Korotkov spune că nu intenționează să demisioneze sau să părăsească țara, întocmai ca și ceilalți colegi și redacția. „Este destul de dificil să faci jurnalism despre Rusia în afara Rusiei”, mărturisește el.

Sprijin imens din partea cititorilor

Mai recent, Novaya Gazeta a stârnit furia autorităților din Cecenia prin documentarea execuțiilor extrajudiciare care au loc acolo.

La câteva zile după publicarea articolului, un regiment înarmat al forțelor speciale cecene a publicat un video, cerându-i lui Vladimir Putin „ordinul” de a se apăra de „atacurile abominabile” ale ziarului rus.

În 2009, Natalia Estemirova, activistă pentru drepturile omului și colaboratoare a ziarului, a fost răpită de acasă, apoi a fost găsită împușcată în cap.

Pentru Elena Milachina, autoarea articolului despre execuțiile din Cecenia, singura modalitate de a rezista unor astfel de atacuri este să continui „pentru ca oamenii care mi-au ucis colegii să înțeleagă că va exista mereu un alt jurnalist care va continua munca”, a spus ea.

Dmitri Muratov vrea să rămână optimist și se mândrește cu „sprijinul imens al cititorilor” ziarului, care distribuie 90.000 de exemplare pe hârtie și are 500.000 de cititori zilnic pe site.

„Nu plecăm nicăieri...vom trăi și vom munci în Rusia”, afirmă el.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după reportajul AFP preluat de France24