Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noi angajamente ale președintelui Macron în relația cu statele africane

În dorința de a normaliza relațile Franței cu statele africane, președintele Emmanuel Macron își ia tot mai multe angajamente în privința restituirii către aceste state a bunurilor furate în timpul epocii coloniale.

Raportul istoricilor publicat săptămâna trecută, care prezintă „responsabilitățile copleșitoare” ale Franței în genocidul etniei tutsi din Rwanda în 1994, marchează o nouă etapă în relația bilaterală, care se dorește a fi mai egalitară, mai puțin paternalistă, departe de moștenirea colonială.

„Dincolo de Rwanda, credem că acest raport va avea, de asemenea, un impact asupra întregii noastre relații cu Africa (..) Este o cărămidă în plus în această lucrare de normalizare a relațiilor bilaterale”, transmite Palatul Elysée, în această perioadă pregătitoare pentru summitul Africa- Franța din iulie.

Șeful statului a inițiat, de asemenea, o inițiativă similară în relația cu Algeria, poate cu un rezultat mai ipotetic, dată fiind politica regimului algerian, la putere de cca 60 de ani.

Emmanuel Macron speră să viziteze Rwanda și Algeria până la sfârșitul mandatului său de cinci ani, în mai 2022, pentru a întări această tentativă de restabilire a relațiilor, care a debutat cu un discurs înflăcărat adresat tinerilor africani din Ouagadougou în noiembrie 2017.

„Strategia politică a lui Emmanuel Macron este aceea de a încerca să șteargă cu buretele perioada colonială și post-colonială (..) El încearcă să schimbe situația concentrându-se pe două simboluri”, Rwanda și Algeria, rezumă pentru AFP Antoine Glaser, specialist în „Africa Francofonă”.

Franța și „autocrații”

Un punct important al acestei strategii, îl constituie returnarea, până la sfârșitul acestui an, a 26 de piese din „Tezaurul de la Béhanzin”, jefuite din Palatul Abomey în 1892.

Mai mult, Franța renunță oficial la gestionarea francului CFA, considerat un simbol al dominatiei postcoloniale a Franței în Africa - care va deveni Eco.

Invocându-și intenționat vârsta -  43 de ani, ca să evidențieze că e născut după decolonizare - Emmanuel Macron se adresează în primul rând tinerilor africani.

Dar pentru Antoine Glaser și Gilles Yabi, președinte al centrului de analiză WATHI, acest mesaj este perceput mai degrabă ca un déjà vu decât o intenție reală pentru un nou început.

Ei adaugă că „preocupările tinerilor africani sunt legate mai mult de dificultatea de a veni să studieze sau să lucreze în Franța. În plus, Macron nu îi menționează niciodată pe autocrații africani, Biya (Camerun) sau Sassou Nguesso (Congo-Brazzaville) de care are nevoie Franța", notează Antoine Glaser.

„Un act curajos”

„A fi dintr-o nouă generație, a fi un tânăr președinte, nu schimbă cu nimic trecutul relațiilor istorice dintre Franța și țările africane”, adaugă Gilles Yabi.

„Este ca și cum, dacă le-am cere tinerilor africani să creadă că, dacă noi decretăm că o pagină a fost întoarsă, asta s-a și întâmplat cu adevărat”, continuă cercetătorul.

”Acționând în acest fel, președintele Macron dă senzația că dorește cu orice preț „să mențină influența Franței pe continent” în fața noilor veniți (China, Rusia, Turcia).

Mulți, cu siguranță, salută raportul despre Rwanda, după mai bine de 25 de ani de tăcere și negare. „Un act curajos demn de apreciat”, a scris pe Twitter președintele Comisiei Uniunii Africane (UA), Moussa Faki Mahamat.

„Un pas important pentru a înțelege rolul Franței de atunci”, a transmis și guvernul ruandez, într-un contrast izbitor cu surpiza neplăcută primită în Alger, odată cu raportul istoricului Benjamin Stora privind chestiunile memoriale legate de războiul din Algeria.

Cu toate acestea, drumul care trebuie parcurs rămâne anevoios dacă vrem să credem cel mai recent barometru al Consiliului francez al investitorilor din Africa (CIAN), în care Statele Unite, Germania și Canada sunt pe primele locuri în ceea ce privește imaginea în rândul liderilor de opinie africani, Franța fiind abia pe a 7-a poziție, urmată de Turcia.

„Știrbirea continuă a imaginii Franței  subliniază dificultatea de a reînnoi în mod eficient relațiile noastre cu Africa”, inclusiv în ceea ce privește dinamismul economic, subliniază Etienne Giros, vicepreședinte al CIAN.

 

Traducere de Magda Savițchi, după France24