Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Morawiecki, Orban și Salvini propun reorganizarea dreptei radical-conservatoare în UE

orban_viktor.jpg

Premierul maghiar Viktor Orban la o reuniune a partidelor europene de dreapta, Roma, februarie 2020
Sursa imaginii: 
AFP

Pe 18 martie, după excluderea partidului FIDESz din Partidul Popular European, premierul ungar Viktor Orban declara că ”Polonia, Italia și Ungaria vor încerca să reorganizeze dreapta europeană.” Cu trei zile în urmă, fostul vice-premier italian i s-a alăturat și el lui Orban. Matteo Salvini a declarat pentru presa maghiară că la Budapesta se va ”discuta viziunea pentru o Europă bazată pe muncă, bunăstare, securitate, identitate, familie și educație.” Până ieri au lipsit doar declarațiile liderilor polonezi, care au preferat o abordare mai discretă în acest dosar.  

Întâlnirea între premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, premierul Ungariei, Viktor Orban și fostul vice-premier al Italiei Matteo Salvini nu a fost prezentată, în Varșovia cel puțin, ca o întâlnire la nivel de înalți demnitari ce reprezintă guvernele respective, ci una politică, adică la nivel de lideri politici ai partidelor pe care le reprezintă cei trei la nivel național și european.

Așa-numitul summit trilateral de ieri, a avut loc, iată, la mai mult de doi ani de când inițiativa de formare a unui front partinic formal comun conservator-naționalist în UE a fost lansată de liderul italian, o inițiativă care nu s-a materializat. De ce acum, și nu în ianuarie 2019, atunci când Salvini făcea acel tur de încercare în Varșovia și Budapesta? Declanșatorul a fost excluderea partidului lui Viktor Orban din familia politică a Popularilor Europeni.  În egală măsură, la Varșovia, se pare că toleranța atât pentru ideologiile promovate de aliați ai lui Salvini, cum ar fi Marine Le Pen și Frontul Național din Franța, dar și AfD sau Alternativa pentru Germania, sau mentori politici cum ar fi Vladimir Putin, a crescut suficient pentru a da curs invitației de a discuta despre formarea unei noi alianțe politice la nivel european.

Dacă extindem focalizarea și mai mult asupra problemei cu care se confruntă Viktor Orban și Fidesz în Parlamentul European, atunci ne dăm seama că adevăratul motiv pentru care această alianță se conturează semi-formal abia acum este izolarea celor 12 europarlamentari maghiari după excluderea din Partidul Popular European. Statutul celor 12 ca proaspăt independenți în Parlamentul European costă Fidesz nu numai din punct de vedere financiar, dar și politic-instituțional, fiindcă aceștia pierd enorm din capacitatea lor de a lansa inițiative politice și birocratice în Parlamentul European. Pentru Orban și europarlamentarii săi, ar exista două opțiuni. Prima ar fi grupul Conservatorilor si Reformiștilor Europeni din care face parte Partidul Lege și Justiție. Cea de-a doua ar fi grupul Identitate și Democrație, din care face parte Liga Nord a lui Salvini, alături de extrema dreaptă germană AfD sau extrema franceză în frunte cu Marine Le Pen.

Premierul Morawiecki, întrebat ieri dacă este conștient de faptul că Matteo Salvini este ”unul din cei mai mari admiratori ai lui Putin” (conferință de presă, Varșovia, ora 11.18, întrebat de Łukasz Kisłow de la Fakty TVN), a declarat înainte de a se deplasa la Budapesta că pentru Polonia ”esențială este apărarea valorilor tradiționale în Parlamentul European”, dând de înțeles că de dragul prieteniei cu Orban, apropierea lui Salvini de Moscova nu ar mai conta atât de mult pentru partidul Lege și Justiție.

Cei trei erau așteptați ieri să semneze o declarație și o carte a valorilor Europene, firește, așa cum și le definesc ei și partidele pe care le reprezintă. În final, totul s-a rezumat la declarații politice și promisiunea că următorul summit va avea loc peste o lună la Varșovia. Poate cea mai nuanțată declarație a fost făcută de Viktor Orban în stilul său caracteristic. Acesta a spus în special că cele trei țări ”își doresc o renaștere Europeană, că milioane de europeni nu se bucură de o reprezentare adevărată deoarece Partidul Popular European s-a rătăcit în cooperarea cu stânga europeană” și că cei trei ”își doresc să reprezinte adevărata creștin-democrație”.

Însă dincolo de aceste semnale politice, problema pentru Orban rămâne în continuare fără soluții, deoarece în Varșovia o alianță formală cu partenerii pro-Kremlin și adesea neo-fasciști ai lui Salvini din Parlamentul European este considerată nefrecventabilă. Așadar rămâne deschisă, deocamdată la nivel speculativ, opțiunea formării unei noi grupări politice la nivel european, și nu e clar ce ar putea câștiga Varșovia din această intrigă ungaro-italiană. În acest moment, din perspectiva Varșoviei, alăturarea Poloniei la acest act politic este mai degrabă un serviciu gratuit livrat lui Orban în virtutea prieteniei polono-maghiare îndrăgită atât de mult la Varșovia, și în special de liderul aproape absolut al Partidului Lege și Justiție, Jarosław Kaczyński.

 

 

 
Corespondentul RFI la Varsovia, Octavian Milewski