Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Octavian Goga - “Primul premier de extrema dreaptă al României”

guvernul_octavian_goga

Guvernul Goga-Cuza
Octavian Goga a condus un guvern timp de 44 de zile care a luat măsuri antisemite
Image source: 
Radio România Actualități

Dezvelirea bustului lui Octavian Goga la Iași de către primarul PNL al orașului, Mihai Chirica, a stârnit critici legate de orientarea politică de extrema dreaptă a poetului. Cine a fost însă politicianul Octavian Goga?

Poetul Octavian Goga (1881 – 1938) a fost lider al Partidului Național Creștin (PNC) și în anii 1937 – 1938 a condus alături de adjunctul său A.C. Cuza timp de 44 de zile un guvern minoritar impus de Regele Carol al II-lea, care a rămas cunoscut în istorie printr-un decret lege de revizuire a cetățeniei, care a avut ca efect retragerea cetățeniei române unui număr de peste 200.000 de evrei.

Istoricul Răzvan Pârâianu, autorul cărții “Octavian Goga – Sacerdotul Națiunii române” pune în context, într-un interviu la RFI, orientarea politică a lui Octavian Goga.

Răzvan Pârâianu: Octavian Goga s-a născut într-o lume care detesta liberalismul. După primul război mondial, dacă doi – trei gentlemeni se întâlneau la o cafea în oraș, ar fi discutat fără îndoială despre cât de minunat este totalitarismul. Era o vreme în care nu știau ce este acela totalitarism și fantasmau despre aceste idei.

Ei vorbeau despre cât de minunat trebuie să fie fascismul, cât de minunată trebuie să fie politica de autoritate, orice trebuia să nu fie de inspirație liberală, democratică, pentru că practic criza liberalismului de la sfârșitul secolului al XIX-lea îi făcuse pe acești tineri să fie cum ziceau ei “oțeliți”, ei încercau să găsească soluții în afara celor ale establishment-ului liberal de la acea vreme.

Octavian Goga face salutul fascist
Octavian Goga, care face salutul fascist, a avut simpatii naziste
Image source: 
Răzvan Pârâianu

În același timp, Octavian Goga era o persoană căreia îi plăcea puterea. Atitudinea lui față de fascism era pe de o parte una de fascinație, ar fi vrut și el cu mare drag să fie ca Gabriele d’Annunzio, să fie ca alți poeți care îmbrățișaseră fascismul, numai că el avea o atitudine – am o poză cu el în care cu mâna dreaptă face salutul fascist, iar cealaltă o ține în buzunar.

Reporter: Cum se compară Octavian Goga cu A.C. Cuza sau cu Corneliu Zelea Codreanu, care erau lideri ai extremei drepte în acea vreme?

RP: A.C. Cuza era mai în vârstă, în timp ce Zelea Codreanu era mai tânăr. E o diferență de generații și de radicalism. Întorcându-ne în timp, dacă ne aducem aminte de primarul Vienei, Karl Lueger, multă lume zicea că acesta a fost părintele antisemitismului vienez, dar în același timp comparat cu naziștii el era un bunicuț simpatic care spunea bancuri antisemite.

Asta era diferența, fără îndoială, A.C. Cuza a fost numit patriarhul antisemitismului românesc, dar  nu același de radicalism, de violență pe care o avea generația lui Corneliu Zelea Codreanu. Tatăl acestuia, Ioan Zelea Codreanu, prieten foarte bun de familie cu bătrânul Nicolae Iorga, face parte din prima generație.

A doua generație e radicalizată și din cauza războiului și din cauza crizelor care vin una după alta. Iar oamenii aceștia au impresia că trebuie să facă ceva, ei au senzația de strangulare, pentru ei totul este o chestiune de viață și de moarte.

Rep: Deci Octavian Goga era un politician cu înclinații de extrema dreaptă, dar nu era un fanatic.

RP: Octavian Goga era foarte preocupat de propria sa bunăstare. El a scris o scrisoare care a fost ulterior publicată ca prefață la traducerea în română a cărții lui Benito Mussolini “Statul fascist”.

Problema e că românii nu au discutat niciodată ce este acela fascism. Toată lumea are senzația că fascismul e ceva departe de noi, că nu ne interesează, nimeni nu înțelege radicalismul, acel activism cultural și rasial, care practic e împărtășit de foarte multă lume, fără să aibă habar că este fascism.

Premier de extrema dreaptă

Rep: Ce se poate spune despre Octavian Goga ca prim ministru?


Răzvan Pârâianu
Răzvan Pârâianu consideră că Octavian Goga a fost primul prim ministru de extrema dreaptă al României
Image source: 
Petru Clej

 

RP: Ca prim ministru Octavian Goga a fost un eșec total. El a reprezentat soluția lui Carol al II-lea de a găsi un partid care să fie de extrema-dreaptă și în același timp să fie carlist, să fie de partea sa, nu împotrivă, cum era Mișcarea Legionară.

Eu am citit presa vremii, iar legionarii nici nu se uitau la Octavian Goga, știau că vor câștiga alegerile (Partidul Totul pentru Țară, brațul partinic al Mișcării Legionare, a obținut 15,56% din voturi în alegerile din decembrie 1937, față de 9,15%  PNC al lui Goga și Cuza, n.r.), ei nici măcar nu-și băteau capul să critice ceva la Octavian Goga.

Goga avea sentimente antisemite, a adoptat legi, dar care erau departe de ceea ce ar fi dorit extrema dreaptă din România la acea vreme.

Rep: Totuși, în scurta lui guvernare, Goga a adoptat împreună cu adjunctul său Cuza decretul lege 169/1938 care a dus la retragerea cetățeniei române unui număr de 225.222 de evrei.

RP: Așa este. El avea de multă vreme această idee cum că mulți evrei s-au refugiat în România, o Californie pentru ei, cum o numea el, pentru că ei veneau aici datorită bogăției, iar el voia să-i îndepărteze. Acela este momentul în care povestea democrației românești s-a încheiat, el a fost primul prim ministru de extrema dreaptă al României.

Dacă citim programul său politic “România a românilor” constatăm că este copiat după “Germania a germanilor” al naziștilor. Dacă vă uitați la cum arată ziarul Țara Noastră al Partidului Național Creștin până și liniuțele dintre articole acelea sunt făcute din mici zvastici. Era supra-abundență de zvastici și semne din acestea simbolice care să arate simpatia pro-naziste ale lui Goga.

Doar întâmplarea a făcut ca PNC să nu aibă voie să participe la alegeri cu semnul zvastica și au trebuit să folosească linia dreaptă, aveau și o revistă intitulată Linia dreaptă.

Rep: Dar care a fost impactul pe termen mai lung asupra evreilor al decretului lege de revizuire a cetățeniei?

RP: Primul război mondial era destul de aproape în trecut, evreii au fost discriminați, pe lângă cei cărora le-a fost retrasă cetățenia, au fost obligați să umble, să se umilească în fața instituțiilor statului, adică nu toată lumea mai avea documentele necesare, se petrecuse un război mondial și când au loc astfel de catastrofe, de refugii, nu toată lumea reușește să-și păstreze toate documentele necesare.

Rep: Care este moștenirea politică a lui Octavian Goga, dacă există vreuna?

RP: Octavian Goga a fost ocultat o perioadă de regimul comunist, după care a fost recuperat în anii ‘70 de criticul și istoricul literar Ion Dodu Bălan și treptat a devenit un Octavian Goga mult mai socialist, după chipul și asemănarea regimului.

Nu veți găsi niciodată prefața lui la cartea lui Mussolini publicată undeva, este o re-educare postumă a lui Octavian Goga pe linia național-comunistă. Și în România de astăzi toate orașele au o stradă sau un bulevard numit Octavian Goga, există biblioteci județene, centre culturale care se numesc Octavian Goga, dar acesta este un Octavian Goga din anii ’70.

Există cărți despre el ca poet național și există cărți despre el ca politician de extrema dreaptă, de obicei se spune despre Goga că a avut “derapaje”, adică a luat-o neintenționat în acea direcție.

Bustul lui Goga la Iași

Rep: Pe 1 aprilie la Iași a fost inaugurat un bust al lui Goga de un primar, Mihai Chirica, care a fost elogiat pentru atitudinea sa față de evrei, a fost lăudat în Israel.


Mihai Chirica inaugurează bustul lui Octavian Goga la Iași
Primarul Mihai Chirica a fost criticat pentru inaugurarea la Iași a bustului lui Octavian Goga
Image source: 
Mihai Chirica Facebook

RP: Nu cred că el știe prea bine cine este Octavian Goga. Și eu am aici lângă mine în Parcul Tineretului un bust Goga, noi trăim cu el, Octavian Goga este lângă noi, nu o reapariție bruscă, este o chestiune care ține de conjunctură, nu s-a întâmplat ceva deosebit în plus.

Rep: În 2004 a fost publicat Raportul Comisiei Wiesel în care sunt menționate politicile antisemite ale guvernului Goga.

RP: Primarii din România citesc Raportul Comisiei Wiesel, am serioase îndoieli. Ceea ce mă întristează este că este un primar care a avut simpatii să spunem de stânga, deși eu am dubii serioase că aceea a fost stânga, acum are simpatii liberale, dar iarăși am dubii că ar fi ceva liberal acolo.

E foarte românească această combinație, liberalii, social democrații care laudă un prim ministru de extrema dreaptă.

 
Ascultați interviul cu Răzvan PÂRÂIANU realizat de Petru CLEJ