Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Antisemitismul în prim plan timp de două luni: două reacții

maia_morgenstern.png

Maia Morgenstern
Maia Morgenstern a fost ținta unor atacuri antisemite și amenințări cu moartea
Image source: 
Petru Clej

În ultimele două luni au avut loc în România mai multe evenimente, care au avut legătură cu evreii și care au ridicat problema antisemitismului. Două personalități ale vieții publice au reacționat

Succesiunea evenimentelor în perioada 4 februarie 1 aprilie a 2021 a fost următoarea:

  • 4 februarie: Vasile Zărnescu este condamnat la închisoare cu amânarea executării, prima sentință pronunțată de o instanță din România pentru delictul de negare a Holocaustului incriminat prin Ordonanța de Urgență 31/2002;
  • 15 februarie: G4Media publică o știre despre schimbarea numelui străzii Ion Antonescu din comuna 1 Decembrie (Ilfov) și declanșează o controversă privind strada cu același nume din Constanța, printre altele o intervenție a ambasadorului Statului Israel la București;
  • 26 februarie: senatorul AUR Sorin Lavric îi omagiază în plenul Senatului pe criminalii de război condamnați Mircea Vulcănescu și Radu Gyr și pe legionarul Valeriu Gafencu. Deputatul FCER Silviu Vexler este singurul parlamentar care protestează, iar Sorin Lavric îi replică: “aici nu este Palestina” ;
  • 16 martie: premierul Florin Cîțu îl destituie din funcție pe subsecretarul de stat pentru luptătorii anticomuniști Octav Bjoza, pe care îl acuză că a făcut declarații în care culpabiliza evreii pentru introducerea comunismului în România și punea sub semnul întrebării dimensiunea Holocaustului în România. Demiterea a declanșat critici vehemente, nu doar din interiorul AUR ci și din partidul premierului, PNL;
  • 18 martie: actrița, regizoarea și directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern, s-a declarat șocată de folosirea în public în prezența ei termenul “jidănește” sub privirile impasibile ale directoarei secției cultură a primăriei Bucureștiului;
  • 19 martie: directorul organizației Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA România), Maximilian Marco Katz, îi cere președintelui României să reconsidere numirea în colegiul CNSAS a Oanei Stănciulescu, care a făcut acuzații considerate antisemite în 2016;
  • 29 martie: un suspect de trimiterea de amenințări cu moartea și insulte antisemite la adresa Maiei Morgenstern este eliberat sub control judiciar pentru continuarea urmării penale. Mai mulți comentatori o acuză pe Maia Morgenstern de declanșarea acestui incident pentru faptul că a depus plângere penală, dezvăluind e-mail-ul primit de la suspect;
  • 31 martie: Camera Deputaților adoptă cu 266 de voturi pentru și unul împotrivă (Daniel Ghiță, PSD), cu neparticiparea la vot a deputaților AUR, o declarație “privind unele manifestări cu caracter antisemit din România și tentativele de reabilitare a criminalilor de război”;
  • 1 aprilie: președintele Academiei Române, Ion Aurel Pop, a adus un omagiu Jandarmeriei române, prilej cu care unii vorbitori au elogiat criminali de război condamnați, precum Constantin Vasiliu și Ioan Topor;
  • 1 aprilie: MCA România condamnă inaugurarea în prezența primarului Iașiului, Mihai Chirica, a bustului poetului Octavian Goga, care în calitate de prim ministru al României a adoptat decretul lege 169/1938 în urma căruia a fost retrasă cetățenia română unui număr de 225.222 evrei.

Sunt indignată”

Am consemnat câteva reacții din partea unor persoane care fost afectate de anti-semitism sau care îl combat.

Mirjam Bercovici
Mirjam Bercovici a fost deportată în septembrie 1941 în Transnistria la ordinul lui Ion Antonescu la vârstă de 18 ani
Image source: 
Petru Clej

Sunt una din puținii supraviețuitori actuali ai Holocaustului care a cunoscut ororile ca deportat în Transnistria. Am fost destul de matură ca să-mi pot da seama și de perioada care a precedat Holocaustul.

Succesiunea recentelor evenimente din parlamentul României sunt îngrijorătoare și-mi amintesc cum am fost exclusă din școală fiind evreică, deși am făcut dovada în 1938 că sunt cetățean român (legea Goga-Cuza). Toate îmi amintesc de timpul dinaintea Holocaustului.

Sigur că pandemia actuală a exacerbat declarațiile fățiș antisemite, antisemitism fără evrei de fapt prin  numărul și vârsta înaintată a celor mai mulți. Sunt indignată și supărată mai ales că aceste manifestări se pot întâmpla într-o guvernare de coaliție în care Partidul Național Liberal ar trebui să dea orientarea.

Mirjam Bercovici, supraviețuitoare a Holocaustului, deportată în 1941 în Transnistria la ordinul lui Ion Antonescu

 “Fake news: Forțe oculte în spatele antisemitismului”

Am avut aproape 2 luni fierbinți din perspectiva mesajelor incitatoare la ură. Nu s-a mai întâmplat demult o astfel de aglomerare de evenimente pe zona, hai sa o numim generic, a antisemitismului. Aș mai adaugă și mesajele strigate în stradă cu prilejul protestelor anti-vaccin. De asemenea, aș separa situația creată prin amplasarea unui bust Octavian Goga la Iași. Acolo cred ca e multă necunoaștere. În acest context am patru remarci succinte:


Alexandru Florian
Alexandru Florian consideră că în februarie și martie a avut loc o "aglomerare" în zona antisemitismului
Image source: 
Petru Clej

1. Academia Română nu se dezminte în minimalizarea tragicului destin al evreilor din România.

2. Am asistat la aruncarea pe piața media de fake news de genul "forțe oculte stau în spatele antisemitismului" sau "evreii au creat mesaje de antisemite cu care ne intoxică Maia Morgenstern".

3. Instituțiile chemate să investigheze mesaje de ură sau incitatoare sunt în continuare neeficiente.

4. Camera Deputaților, prin Declarația din 31 martie, a dat dovada că este imaginea unei democrații consolidate, preocupată de respectarea drepturilor și libertăților cetățenești!

Alexandru Florian, director al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”