Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Partidul anti-sistem, Alternativa pentru Germania (AfD) luptă pentru „Dexit”

afd_parteitag_dresden_zdf_11-04-21.jpg

Congresul AfD (Foto: TV/ZDF)

Duminică s-a încheiat, la Dresda, congresul partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Cei 600 de delegaţi au votat programul electoral al formaţiunii. La alegerile generale din septembrie, partidul speră că va deveni cea de-a doua forţă politică din Bundestag. Congresul s-a pronunţat pentru „Dexit”, pentru ieşirea Germaniei din Uniunea Europeană.

Congresul partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) a încercat să transmită opiniei publice imaginea unei formaţiuni disciplinate şi unitare. Disensiunile existente între fracţiunea moderată şi cea radicală însă nu s-au putut ascunde în spatele unui paravan al unităţii formal afişate. Din programul electoral al partidului votat la Dresda, în capitala land-ului răsăritean Saxonia, de către cei 600 de delegaţi, se desprinde limpede că grupul radical şi-a impus linia ideologică şi organizatorică.

Cu programul adoptat, partidul speră să-şi extindă baza electorală şi să devină cea de-a doua forţă politică după alegerile generale din septembrie. Grupul radical a reuşit să introducă în program aşa numitul „Dexit”, adică cererea de ieşirea necondiţionată a Germaniei din Uniunea Europeană.

Partidul şi-a consolidat linia populist-coronasceptică, pledînd pentru renunţarea măştilor de protecţie anti-Covid şi anularea lockdown-ului. În manieră ultraconservatoare, AfD cere şi reintroducerea serviciului militar obligatoriu şi în acelaşi timp, anularea taxei pentru radio-televiziunea publică. Ca formaţiune care se consideră un partid anti-sistem şi care niciodată nu şi-a ascuns resentimentele xenofobe şi islamofobe, programul electoral votat prevede interzicerea minaretelor în Germania, oprirea fluxului de migranţi, cît şi stoparea reintregirii familiilor de migranţi. În acest context se înscrie şi solicitarea reintroducerii controalelor la frontierele ţării. Partidul se opune în rezoluţiile adoptate şi introduse în programul electoral opririi centralelor atomo-electrice, susţinînd folosirea energiei nucleare. Această solicitare, opusă proiectului guvernamental de a renunţa pînă-n 2022 la energia nucleară, confirmă punctul de vedere al partidului care neagă efectele negative produse de schimbările climatice. Nelipsită din programul AfD este şi cererea interzicerii operaţiilor de schimbare de sex în cazul minorilor şi tinerilor.

Iniţial, congresul de la Dresda urma să aleagă şi o nouă conducere. Alegerea a fost amînată, iar viitorii şefi urmează să fie stabiliţi de către toţi membrii.

 

Joana Cotar, născută în România, aspiră la şefia AfD

 Speculaţiile că la funcţia de copreşedinte aspiră Joana Cotar, născută în 1973 la Piteşti, au fost confirmate. Într-o declaraţie, citată în săptămînalul naţional-conservator, „Junge Freiheit”, Cotar a anunţat că este pregătită pentru a candida. (Între colaboratorii publicaţiei „Junge Freiheit” s-a aflat şi agentul Securităţii române, infiltrat în cercurile radicale de dreapta din Germania, Ivan Deneş. Tot aici au apărut de-a lungul anilor relatări despre organizaţia Noua Dreaptă din România şi un interviu cu Ion Coja.)

În prezent, Joana Cotar este deputată în Bundestag şi răspunde de problema digitalizării în cadrul grupului parlamentar. Cotar s-a opus reglementărilor care prevăd stoparea discursului urii, rasismului şi antisemitismului pe internet, comparînd măsurile cu represiunea din fosta Germanie răsăriteană. De curînd, revista „Der Spiegel” a dezvăluit că fratele Joanei Cotar deţine o firmă (Vy Capital) şi este unul dintre marii investori în sisteme de tehnologie. Tot el a facilitat unui firmei din Rusia (Digital Sky Technologies) să devină investitor la Facebook.

Joana Cotar este o apropiată a copreşedintelui AfD, Jörg Meuthen, deputat în parlamentul european, considerat drept moderat.

 Alegeri regionale şi generale

 La alegerile pentru parlamentul regional din land-ul răsăritean, Saxonia Anhaltină, partidul speră că va deveni cea mai puternică formaţiune. Alegerile din Saxonia-Anhaltină vor avea loc la data de 6 iunie. La ultimele alegeri, din 2016, AfD a obţinut 24,3 la sută din voturi, devenind cea de-a doua forţă politică din landtag. Pe primul loc s-a situat atunci Uniunea Creştin-Democrată cu un avans de numai 5 procente.

La alegerile regionale din land-urile vestice, Renania-Palatinat şi Baden-Württemberg, care au avut loc luna trecută, AfD nu a suferit pierduri, reuşind să-şi păstreze baza electorală. În ambele land-uri alegătorii au votat în proporţie de 10 la sută pentru acest partid care nu a reuşit să profite în urma promovării insistente a coronascepticismului.