Omenia trebuie să ghideze acțiunea polițienească--interviu cu James Densley

Procesul Chauvin și-a urmat cursul, transmis în direct la televiziuni și pe Internet,  spectacol juridic iluminînd o tragedie evitabilă.  Au fost, de ambele părți, procuratura și apărarea, martori remarcabili care au demontat piesă cu piesă mecanismele instituționale, sociale,  etice,  medicale, psihologic-comportamentale ale tragediei de la 25 mai 2020. Legistul comitatului Hennepin, Andrew Baker,  a declarat decesul lui Floyd "omucidere"; pneumologul și urgentistul Martin Tobin a explicat de ce presiunea asupra zonei cervicale--generatoare de asfixie pozițională-- a fost cauza morții, nu un episod cardiac sau o supradoză de fentanil și metamfetamină,  iar Seth Stoughton, fost polițist, profesor de drept la Universitatea statului Carolina de Sud, a analizat cu o logică devastatoare acțiunile lui Derek Chauvin, arătînd că ele n-au fost nici justificate, nici proporționale, nici în spiritul Constituției, legii federale și normativelor locale atunci în vigoare.  

 James Densley:  Tehnicile folosite de domnul Chauvin nu sunt cele  predate la Academia de Poliție din Minneapolis. Mărturiile din instanță arată că Chauvin nu a respectat protocolul de folosire a forței. În opinia mea, genunchiul pe gît n-ar fi trebuit folosit ca metodă de constrîngere. Situația putea fi dezescaladată.

Reporter:  Cum, în ce moment al incidentului?

James Densley:  Codul polițienesc de procedură atunci în vigoare cerea evitarea sau reducerea la minim a forței fizice.  Cînd George Floyd a încetat să reziste, și cu siguranță cînd acuza disconfort și suferință, acțiunile agenților de ordine publică trebuiau re-evaluate și schimbate.  În cursurile pe care le predau polițiștilor insist asupra necesității "dezescaladării spațiului",  prin care înțeleg nevoia de timp și distanță.  Calmarea spiritelor ar fi deschis alternative, care existau la 25 mai 2020, în special după ce domnul Floyd prezenta evidente simptome medicale iar polițiștii chemaseră Salvarea.   Pînă la sosirea ei, sau a unui vehicul polițienesc mai mare,  Floyd putea fi plasat într-o altă poziție. N-am fi în situația de astăzi dacă polițiștii ar fi așteptat ceva mai mult.

Reporter:  Primii doi ofițeri care ajung la fața locului, și care vor fi judecați în august, reușesc să-l scoată din mașină pe Floyd, să-l incătușeze, și să-l ducă la colțul străzii 38, unde îl așează pe trotuar, cu spatele la peretele magazinului Cup Foods, unde Floyd încercase să cumpere țigări cu o bancnotă falsă.  E important că în momentul în care  vin întăririle--Chauvin și partenerul sau-- George Floyd era în cătușe și nu opunea rezistență?

James Densley:  Cred că este. În momentul în care George Floyd e încătușat și în custodia poliției, orice altă constrîngere trebuia să înceteze. Am văzut--și nu doar în acest caz, cu polițiștii din Minneapolis--cum s-a escaladat situația. Deseori polițiștii intervin dur, în forță, rapid, cu forță excesivă, pe baza unor informații incomplete. Asta creează tensiune, nesiguranță, agravează în loc să amelioreze situația.

Reporter:  Constrîngerea nu încetează.  Intervenția lui Chauvin schimbă negativ dinamica. Polițiștii încearcă să-l forțeze pe Floyd--care se plînge de claustrofobie--să între în mașina poliției, pe bancheta din spate, se luptă cu el, îl trag afară din mașină, îl plasează pe caldarim, cu fața-n jos. De peste 27 de ori, preț de aproape 9 minute, din ce în ce mai stins, pînă la ultima suflare, George Floyd urlă, spune că nu poate respira. Trebuiau luate în calcul aceste strigăte de ajutor?

James Densley:  Absolut că ar fi trebuit luate în calcul. Polițiștii din Minneapolis sunt instruiți să țină cont,  în confruntări cu persoane care nu se supun ordinelor,   de factori precum starea sănătății, posibilă maladie mintală, eventuale dizabilități, influența drogurilor sau alcoolului, dereglarea comportamentală. În momentul în care Floyd nu mai era un pericol--și e discutabil că a fost vreodată--în clipa în care amenințarea asupra polițiștilor a dispărut, totul s-a schimbat. Tacticile trebuiau să se schimbe și ele. Au avut nouă minute să se răzgindeasca, dar nu s-au răzgîndit. O abordare foarte dezamăgitoare.

Reporter:  Un grup de trecători--descriși de apărare ca o "mulțime" amenințătoare pentru polițiști-- îl imploră pe Chauvin să-și ridice genunchiul, să shimbe poziția lui Floyd, să-i ia pulsul, să fie conștient că Floyd nu mai respiră.

James Densley:   O fac, și e sfisietor să urmărești acea porțiune a videoului. Este, cred, motivul pentru care s-a produs, sub impactul  imaginilor tragediei, trezirea civică, protestul, național și mondial, împotriva injustiției rasiale și metodelor polițienești. O ființă umană se plînge, își strigă mama în ajutor, întră implacabil într-o agonie provocată de profesioniști antrenați, care nu i-au oferit îngrijirea, atenția de care avea evidentă nevoie. Lecția pentru polițiști în general este să nu uite, cînd recurg la forță, că ființele umane cu care interacționează pot fi în criză. Este necesar să restabilim omenia  în activitățile de menținere a ordinii; dacă era omenie,  poate că George Floyd ar fi astăzi în viață. Tragedia de la 25 mai 2020 ne obligă  la reflecție,  la chestionarea valorilor,  la re-examinarea  obiectivelor acțiunii polițienești.

Reporter:  Printre spectatorii la sugrumarea lui Floyd, o tehniciană de la urgențe în zi liberă, care vrea să ofere prim-ajutor dar este refuzată. E firesc?

James Densley: Aș fi vrut că polițiștii să fie cei care oferă asistență medicală. Au cunoștințele, ar fi putut s-o facă, ar fi trebuit să intervină din timp.

Reporter:  Ar fi trebuit, dar n-au făcut-o. Aveau obligația de a interveni?

James Densley:  O au acum.  Cînd colegii lor sunt angajați în acțiuni nesăbuite, ne-etice, ilegale, oamenii ordinii au acum autoritatea de a vorbi, de a nu-i urma. Tragedia este că a fost nevoie de moartea lui George Floyd pentru ca asta să devină standard în poliția din Minnesota. Sanctitatea vieții și obligația de a ajuta ar fi trebuit înscrise de generații în regulamente și conștiințe. Din fericire astăzi sunt, dar mi-aș fi dorit că în acea zi fatidică ofițerii să se fi simțit împuterniciți să i se opună lui Chauvin.

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor: https://www.rfi.ro/tag/interviu-sua