Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Afganistan: americanii se retrag, talibanii „mai puternici ca niciodată”

sua_afganistan.png

Soldați americani în Afganistan îmbarcându-se într-un elicopter militar
Image source: 
Reuters via France24

Președintele american Joe Biden a anunțat recent că, începând cu 1 mai a.c. și până la 11 septembrie, trupele americane se vor retrage definitiv din Afganistan. Această decizie pune capăt celui mai lung război al Statelor Unite. Însă, această plecare ar putea pregăti terenul pentru un nou război civil și ar putea chiar permite întoarcerea la putere a talibanilor, alungați la sfârșitul anului 2001.

„A sosit momentul ca cel mai lung război al Americii să ia sfârșit”. Joe Biden a confirmat astfel retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan până la cea de-a douăzecea aniversare a atentatelor din 11 septembrie 2001.

Țările membre ale Alianței Atlantice (NATO) au confirmat imediat după declarația președintelui american că vor începe retragerea „ordonată, coordonată și deliberată” a forțelor misiunii Resolute Support (misiune de instruire, consiliere și asistență a forțelor afgane), un total de 9.600 de militari din 36 de state.

Americanii au intervenit în Afganistan imediat după atentatele din 2001 asupra Turnurilor Gemene din New York și asupra Pentagonului. Aceștia i-au îndepărtat de la putere din Kabul pe talibani, acuzați că l-au găzduit pe Osama bin Laden și a sa organizație jihadistă al-Qaeda, responsabilă de atentate.

„Este vorba de a pleca acum fără a părea ridicoli”, rezumă Gauthier Rybinsk, cronicar internațional pentru postul de televiziune francez France 24. „Dacă în 2001 era vorba de alungarea talibanilor și de instaurarea unei democrații în Afganistan, cu timpul, între aceste două obiective s-a creat o discrepanță enormă”.

„Apă de ploaie”

În perioada 2010-2011, apogeul prezenței americane, aproximativ 100.000 de mii de soldați americani erau în Afganistan. Președinții care s-au succedat de atunci au încercat să iasă din „mlaștina” afgană, în care mai mult de 2.000 de americani și zeci de mii de afgani au fost omorâți.

Însă speranțele lor au fost spulberate, precum explică Gauthier Rybinski: „Cea mai mare greșeală a acestei operațiuni americane a fost aceea de a-și imagina că este suficient să ajungă în Afganistan și să-i înfrângă pe talibani și astfel, ca prin magie, democrația corectă apare de nicăieri.

Nu a funcționat așa. Ceea ce auzim astăzi, atât în Statele Unite, cât și în alte părți, este că nu a meritat să intervenim în Afganistan, să cheltuim un trilion de dolari și să pierdem atâtea vieți omenești. Nu a fost decât apă de ploaie”.

De atunci, dezangajarea a continuat. Fostul președinte Barack Obama a redus efectivul militar la 8.400 de soldați, apoi succesorul său Donald Trump a continuat retragerea. În Afganistan au mai rămas doar 2.500 de soldați americani.

În concordanță cu opinia publică americană, sătulă de intervențiile costisitoare și mortale de la celălalt capăt al lumii, noul președinte Joe Biden a urmat aceeași cale. „A fost loial propriilor sale convingeri”, notează Karim Pakzad, cercetător asociat la Institutul de Relații Internaționale și Strategice (IRIS) pentru postul de televiziune francez France 24. „Nici când era vicepreședinte al lui Barack Obama, el nu credea că intervenția militară în Afganistan este soluția”.

Joe Biden a anunțat însă că va fi „dificil” să respectăm termenul de 1 mai stabilit pentru începerea demersurilor de retragere a forțelor militare – printr-un acord istoric încheiat de predecesorul său Donald Trump cu rebelii – dar că trupele vor părăsi țara necondiționat până la 11 septembrie.

”În prezent încearcă să câștige puțin timp, între trei și patru luni pentru a forța un acord între talibani și guvernul de la Kabul, cu scopul de a înființa un guvern provizoriu care să pregătească viitorul Afganistanului”, explică Karim Pakzad.

Însă această decizie a provocat mânia talibanilor care au văzut-o ca pe o „încălcare clară a acordului de la Doha” și au considerat că aceasta permite aplicarea „tuturor contramăsurilor necesare” din partea lor.

Ei au declarat deja că vor refuza participarea la conferința privind pacea din Afganistan, programată între 24 aprilie și 4 mai la Istanbul „atât timp cât forțele militare străine nu s-au retras în totalitate”.

Un nou război civil?

În absența unui armistițiu viabil între talibani și guvern, numeroși analiști, politicieni și simpli cetățeni sunt de părere că există riscul declanșării unui nou război civil, precum cel care a urmat retragerii sovietice la sfârșitul anilor 1980.

Talibanii controlează sau pretind că controlează mai mult de jumătate din teritoriul afgan, îndeosebi o mare parte a zonelor de câmpie și rutelor strategice. Însă niciodată n-au deținut controlul asupra marilor orașe, sau cel puțin niciodată pentru mult timp.

Cu toate acestea, ei continuă să terorizeze locuitorii marilor orașe, care se confruntă aproape zilnic cu explozii și asasinate, subliniază Gilles Dorronsoro, profesor de științe politice la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne.

„Există o îngrijorare reală în ceea ce privește populația și în special clasele de mijloc, deoarece acțiunile teroriste ale talibanilor presupun sfârșitul unui anume stil de viață, a unei oarecare modernități de care dădea dovadă orașul Kabul, sfârșitul grupurilor de rock cât și accesul femeilor la studii superioare.

Toate acestea sunt puse sub semnul întrebării”, explică autorul cărții „Guvernul transnațional din Afganistan. O înfrângere atât de evidentă” (Le gouvernement transnational de l’Afghanistan. Une si prévisible défaite), ed. Krthala.

„Talibanii au făcut multe progrese în ultimii ani. Dispun de o conducere unificată, rațională și foarte dură, așa cum s-a văzut în cadrul negocierilor. La polul opus avem un guvern corupt, dezorganizat, împărțit pe baze regionale, uneori etnice. Raportul de forțe nu este în favoarea actualului guvern”.

Președintele Ashraf Ghani a pregătit un plan care include un acord politic cu talibanii, un armistițiu și alegeri prezidențiale. Dar răzvrătiții s-au opus întotdeauna oricărui tip de alegeri. Potrivit acestora, Afganistanul trebuie să redevină un emirat, condus de un consiliu religios, ca atunci când ei s-au aflat la putere, între 1996 și 2001.

„Talibanii s-au întors și sunt mai puternici ca niciodată. Au 85.000 de luptători”, afirmă Natasha Lindstaedt, profesor de științe politice la Universitatea din Essex. „Este doar o chestiune de timp până când aceștia vor prelua controlul pe deplin”.

„Terorismul nu mai este concentrat într-o singură țară”

Pentru Statele Unite, acest pericol nu mai reprezintă o prioritate. „Joe Biden estimează că în prezent miza nu mai este aceeași. Terorismul nu mai este concentrat într-o singură țară, ci răspândit pe întreaga planetă, în special în regiuni precum Orientul Apropiat și Mijlociu, dar și în țările africane”, explică Bruno Daroux, cronicar internațional.

„Pentru Statele Unite, amenințările legate de terorism pe teritoriul american sunt prioritare acum”, spune și Natasha Lindstaedt. „Dar cu siguranță vor supraveghea Afganistanul și acțiunile talibanilor”, adaugă ea.

Pe 15 aprilie, în timpul unei vizite surpriză la Kabul, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a promis că Statele Unite vor oferi în continuare „sprijin diplomatic și ajutor umanitar în Afganistan, precum și forțelor sale de securitate și apărare” și vor depune „eforturile necesare pentru a facilita procesul de pace afgan”.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici, după analiza France24