Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Putin are vederi/fantezii despre lovituri de stat în Belarus (și Rusia)

putinel.jpg

Vladimir Putin în timpul discursului anual către Adunarea Federală a Rusiei, 21 aprilie 2021
Sursa imaginii: 
Președinția Rusiei / kremlin.ru

Vladimir Putin și-a ținut ieri discursul anual în fața Adunării Federale a Rusiei, un organ care cumulează sub umbrela sa cele două camere ale parlamentului, guvernul federal și reprezentanții guvernelor regionale ale Rusiei. Este cel de-al 17 discurs anual al lui Putin, și în mod obișnuit este un act în care sunt lansate tezele principale de guvernare internă, dar și percepții despre provocări externe pentru următorul an. Discursul din acest an a fost rostit pe fondul unei situații foarte încordate atât în plan extern, cât și intern în Rusia legată de starea de sănătate a lui Alexei Navalnîi.

Cum ar trebui să arate Rusia după pandemia de Covid-19? Acesta ar putea fi titlul adresării anuale a lui Vladimir Putin în fața Adunării Federale. Cea mai mare parte a discursului, așa cum era lesne de prevăzut, a fost dedicată scenei politice interne. Pe un ton ce reamintea atmosfera din timpul liderului sovietic Leonin Brejnev, Putin a lansat un număr de indicații și proiecții de politici publice pentru guvernul și parlamentul rus. Până la urmă, nimic nou în acest sens. În fiecare an, Putin lansează același gen de vectori de politici publice pentru instituțiile Federației Ruse, pe zeci de teme sociale și de economie politică.  

Partea pe care au așteptat-o cel mai mult observatorii externi, a venit abia spre final. Pe un ton bine calculat, folosind cuvinte cu greutate semantică atent selectată și menită a induce un sentiment de neliniște, Putin a invocat teorii ale complotului și lovituri de stat în particular în așa-numita ”vecinătate apropiată”. Surpriza cea mare a venit dinspre faptul că Ucraina a fost menționată doar în treacăt, însă lumina în care a fost descris sistemul politic prezent al Ucrainei lasă mult de gândit.

Conform percepției lui Putin, actualul regim politic din Ucraina este nelegitim, fiindcă este rezultatul unui complot și al unei lovituri de stat împotriva fostului președinte Viktor Ianukovici. Începând cu acel moment, Ucraina, conform lui Putin, este ”implicată într-un sport numit ”cine va provoca Rusia mai cu succes” ”. În rest, Putin a evitat complet orice mențiune despre războiul din Donbas sau nevoia de a proteja concetățenii cu pașapoarte rusești, așa cum au făcut-o în săptămânile precedente înalți demnitari ruși.

În treacăt fie spus, în seara zilei precedente, președintele ucrainean Volodâmir Zelensky i-a făcut lui Putin o invitație de a se întâlni oriunde în zona de conflict a Donbasului. Putin a ignorat deocamdată această invitație. În același fir logic se înscrie și faptul că nici Crimeea nu a fost menționată în vreun fel de către Putin în relația cu Ucraina sau lumea din jur. Per ansamblu, este încă un mare subiect ignorat de Putin în discursul său.

În schimb, obiectul central al atenției lui Putin a fost Belarusul lui Aliaksandr Lukașenko pe care Putin l-a menționat de cel puțin 10 ori. Putin a vorbit pe un ton agresiv despre posibilitatea unei lovituri de stat în Belarus și încercarea, evident închipuită, de asasinare a lui Lukașenko. Președintele rus s-a referit la situația din Belarus inclusiv prin prisma unui război cibernetic, război care se presupune că ar putea fi provocat de un imaginar Occident. Putin a încheiat această mini-tiradă prin ideea că ”doar Rusia poate indica unde sunt marcate liniile roșii”.

Președintele rus, practic, a recurs la un foarte vechi procedeu de gândire la Kremlin. Mai întâi și-a imaginat sau inventat o amenințare – Ucraina și Occidentul în acest caz, după care a proiectat o justificare pentru ca Rusia să marcheze liniile roșii în fața acestei amenințări imaginate și false. Cu alte cuvinte, mai întâi inventăm problema, după care oferim soluții.

Dar, de această dată Ucraina și Occidentul au fost folosite ca material pentru a face aluzie la ceea ce Putin consideră a fi ”problema numărul unu” din vecinătate, dacă ar fi să avem deplină încredere în cuvintele sale, adică complotul împotriva aliatului Lukașenko. Logic ar fi să ne întrebăm, dacă nu cumva, în timp ce Rusia joacă cartea unui bluf geopolitic la granița cu Ucraina, acesta se pregătește pe ascuns de o operațiune ofensivă politică și instituțională, și de ce nu militară în același timp, în direcția Belarusului. Astăzi, cei doi, Putin și Lukașenko, se vor întâlni la Moscova, după care probabil vom avea ceva mai multe indicii despre intențiile Rusiei în privința Belarusului.