Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reforma Polițiilor americane între proiect și realitate-- interviu cu Michelle Phelps

phelpsuniversityofminnesota.jpg

Michelle Phelps, conferențiară la facultatea de sociologie a Universității statului Minnesota
Michelle Phelps, conferențiară la facultatea de sociologie a Universității statului Minnesota
Image source: 
University of Minnesota

Michelle Phelps este conferențiară la facultatea de sociologie a Universității statului Minnesota. Expertă în justiție penală și structuri polițienești, ea este autoare a numeroase studii de criminologie și sociologie a sistemului carceral și co-autoare, în 2017, a unui tratat de istorie a justiției penale americane. Michelle Phelps este o figură proeminentă a mișcării de reformă din Minneapolis, recomandările ei, bazate pe cercetări aprofundate, figurînd atît într-un raport formal cît și în intervenții mediatice.

Esența acestor recomandări se regăsește, în formularea-i cea mai succintă, în titlul unui articol publicat de ea în iunie anul trecut:  "Destructurarea Poliției, re-imaginarea siguranței publice".   Michelle Phelps și colegii ei de la Institutul Robina și Centrul de Studii Urbane și Regionale, ambele din cadrul Universității statului Minnesota, propun o abordare  nuanțată, mai aproape de re-structurare, re-înnoire, re-imaginare decît de "destructurare",  termen controversat prin care unii înțeleg "desființare".  Reforma este,  pentru universitari dar și pentru activiștii implicați în proiecte concrete,  un imperativ impus de realitatea americană, care produce aproape zilnic victime precum George Floyd și ucigași în uniformă precum recent-condamnatul Derek Chauvin. Adepți ai continuității sunt din belșug,  condamnări în instanță ale polițistilor implicați în violente sunt mult prea rare. Ierarhia Poliției din Minneapolis s-a desolidarizat de Chauvin în timpul procesului, dar repudierea a venit prea tîrziu și a sunat fals.  Fapt grăitor, ne-acceptat  în evidența procesului: în  19 ani de serviciu, Chauvin a avut 22 de abateri disciplinare, printre care exces de forță fizică și uz nejustificat al armei de foc. Niciuna dintre aceste abateri n-a avut repercusiuni serioase.  E pentru mulți un exemplu de cultură instituțională permisivă, de problemă sistemică.

Michelle Phelps:  Se trece din ce în ce mai mult la o abordare pe care aș numi-o sistemică sau structurală a fenomenului violenței polițienești.  Cu alte cuvinte,  episoadele de violență nu mai sunt considerate unicate, cazuri izolate, individuale de comportament aberant. Ele sunt plasate în contextul practicilor Poliției ca structură instituțională.  În acest sens, Derek Chauvin nu este "mărul putred", excepția, arhetipul ofițerului hiperviolent, super-agresiv care nu ține cont de sanctitatea vieții,   ci angajatul căruia i s-a permis să fie instructor atîția ani fără a fi  sancționat sever pentru abaterile disciplinare dinaintea uciderii lui George Floyd.  Ascultînd mărturia în instanță a comandantului, unii activiști locali s-au întrebat de ce Poliția din Minneapolis autorizează atîta forță, de ce recurge imediat la folosirea armelor de foc, trăgînd sau folosindu-le ca mijloc de intimidare. Cu alte cuvinte, se pun sub semnul întrebării tehnici și metode în general.  Pentru mulți localnici, dreptatea înseamnă nu doar condamnarea lui Chauvin ci și schimbarea tuturor procedurilor și dispozițiilor care i-au permis lui Chauvin să facă ce-a făcut, pentru ca o astfel de tragedie să nu se repete.

Reporter: Este efortul de restructurare, de re-imaginare, despre care scrieți,  la care participați. Care ar fi direcțiile notabile ale acestei mișcări de înnoire?

Michelle Phelps:  Cea care domină conversația în Minneapolis este efortul cîtorva consilieri municipali de a modifica prin referendum Carta orașului, care în versiunea actuală prevede un număr minim de polițiști proporțional cu populația metropolei. Ei propun înglobarea Poliției într-un Departament al Siguranței Publice, sensibil la problemele specifice ale  comunității și capabil să intervină într-o varietate de situații și nu doar cu polițiști înarmați.  Consiliul Municipal a aprobat pentru anul fiscal viitor transferul unei sume din bugetul Poliției pentru angajarea de specialiști în sănătate mintală care să intervină cu mijloace medicale cînd natura urgenței o cere.  Acest program-pilot de urgențe psihiatrice debutează deci anul viitor.  Este, în opinia mea, o inițiativă promițătoare, o idee fantastică.  Sper că  municipalitatea va extinde acest tip de  intervenție.

Reporter:  Idei în acest sens există, impulsul există, primarul Jacob Frey beneficiază atît de cercetările universitare în care sunteți implicată cît și de exemple  precum Forța Civilă de Protecție Comunitară din cartierul sudic Little Earth. Ce lipsește,   de ce ritmul schimbării pare atît de lent?

Michelle Phelps:  Nu-i clar dacă această inițiativă va avea succes la scrutinul din noiembrie. Există și sprijin dar și opoziție publică.  Opoziție din partea susținătorilor instituției, care consideră că această măsură va diminua rolul serviciilor polițienești,  dar și în rindurile reformatorilor,  care afirmă că nu de asta este nevoie, ci de mai multă responsabilitate pentru oamenii ordinii,  altfel de contracte cu sindicatul polițiștilor,  mai mult control comunitar. Nimic din toate astea nu se schimbă, susțin reformatorii, prin simpla trecere la un  Departament de Siguranță Publică.   Vocile-s multe, la fel ideile,  foarte serioase, de reînnoire municipală. Care dintre aceste idei va avea cîștig de cauză nu se știe la această oră, iar membrii Consiliului, fără excepție, trebuie să se prezinte la alegerile din noiembrie, cînd votanții vor tranșa nu doar în privința proiectului ci și a consilierilor care l-au promovat.

Reporter:  Ce s-a schimbat de fapt concret, pe teren, de la 25 mai 2020 și pînă acum?   Ce șanse realiste sunt ca moartea lui George Floyd să nu fie în zadar, să conducă la schimbări palpabile în bine?

Michelle Phelps: Aș spune că Minneapolis-ul este într-o situație ciudată. Ne aflăm în avangarda procesului de re-imaginare;  membrii Consiliului plănuiesc schimbări instituționale cu adevărat majore. Dar,  tocmai din cauză că aceste schimbări sunt atît de masive și cu implicarea comunității,   foarte puțin s-a schimbat practic, în realitate,  în decursul ultimului an. Polițiile sunt birocrații inertiale, care se mișcă extrem de lent. Nu știm nici măcar dacă la toamnă vom reuși să supunem referendumului această măsură,  iar shimbările au nevoie de ani pentru a trece prin sistem. În această clipă, la nivel sistemic, foarte puțin e nou în Poliția din Minneapolis.  Efectivele au fost reduse destul de substanțial, dar nu pentru că s-ar fi tăiat fonduri ci pentru că unii au părăsit instituția sau și-au luat concediu de boală și n-au fost înlocuiți, parțial din cauza protestelor și presiunilor sociale dar și din cauza pandemiei care a impactat angajările și instruirea. 

 
Michelle Phelps intervievată de Radu Tudor, corespondent RFI în SUA