Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cuba intră în incapacitate de plată

cuba.png

Coadă la alimente la Havana, 3 mai 2021
Image source: 
AFP via France24

Slăbită de înăsprirea embargoului american și de pierderile masive din sectorul turistic, grav afectat de restricțiile impuse de pandemie, Cuba a încetat să mai ramburseze datoriile creditorilor internaționali, transmite AFP.

Pentru datoriile instituționale către 14 țări, inclusiv Franța, Spania și Japonia, Paris Club - organismul care mediază negocierile - intenționează să stabilească, în perioada mai – iunie, un nou calendar de plăți, după moratoriul de un an acordat în 2020, a declarat o sursă diplomatică pentru AFP.

În ceea ce privește datoria către creditorii privați, administrată de London Club, fondul de investiții CRF I Ltd, care deține cea mai mare cotă (1,2 miliarde de euro sau 1,5 miliarde de dolari), a făcut recent o ofertă de restructurare a datoriei, cu o reducere de 60% pentru președinte Miguel Diaz-Canel, într-o scrisoare a cărei copii AFP a obținut-o.

În timpul recentului congres al Partidului Comunist care a marcat retragerea sa, Raul Castro a asigurat că țara dorește „să reia respectarea angajamentelor financiare internaționale (economice) atunci când economia va începe să-și revină”.

Dar „există factori exogeni care în prezent influențează balanța de plăți cubaneză: pandemia și sancțiunile americane”, comentează Pavel Vidal, economist la Universitatea Javeriana din Cali (Columbia).

Pentru Cuba, „situația este chiar mai complicată” decât în ​​2020, adaugă economistul Omar Everleny Pérez, de la Centrul Creștin pentru Reflecție și Dialog.

Deci "cu ce vom plăti?" continuă el. „Într-adevăr, există dorința de a plăti, dar pe de altă parte, realitatea e că oamenii nu au ce să mănânce”.

Apel la clemență

Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 11% în 2020, iar importurile, care acoperă 80% din necesități, sunt cele mai scăzute din 2009, exacerbând lipsurile. "Nu putem cere un efort suplimentar unei țări afectate grav de pandemie", a spus Pérez.

Recent, o chemare la clemență a fost lansată de președintele Diaz-Canel la recentul summit ibero-american.

„Țările în curs de dezvoltare suportă povara insuportabilă a unei datorii externe, deja plătită de multe ori, iar unele suferă, de asemenea, de impactul măsurilor coercitive unilaterale”, a spus el făcând referință la embargoul american, aplicat din 1962.

De câteva luni, guvernul face campanie, pe rețelele de socializare și prin demonstrații în Cuba și în țările din diaspora cubaneză, pentru a cere ridicarea embargoului, întărit sub conducerea lui Donald Trump.

Problema datoriei țărilor sărace a revenit în prim plan odată cu pandemia: forumul G20 a acordat pentru 74 de țări un moratoriu de un an, reînnoit recent pentru șase luni.

Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) vor să ajute țările slăbite, dar Cuba nu este membru al niciunuia dintre cele două organisme, deși este una dintre cele mai îndatorate țări din lume.

„Revenire lină”

Acordul cu Paris Club din 2015 a șters 8,5 din cele 11,1 miliarde de dolari datorate, restul fiind convertite în proiecte de investiții sau eșalonate până în 2033 (Cuba ar fi trebuit să ramburseze 85 de milioane în 2020).

Cuba este în întârziere cu plata datoriilor externe încă din 1986, deși a beneficiat de ștergerea unor sume importante din contul acestora: în 2011 China a acceptat ștergerea a cca 6 miliarde de dolari din datoria Cubei,  Mexic, în 2013 (487 milioane) și Rusia în 2014 (35 miliarde).

Cu toate acestea, țara este incapabilă să achite plățile datorate Braziliei din 2018 și datorează Argentinei 2,7 miliarde de dolari încă din anii 1970.

Potrivit lui John Kavulich, președintele Consiliului Economic Cubano-American, „de acum înainte va fi necesară o altă reprogramare (a datoriilor pentru Paris Club), iar țările participante sunt pregătite pentru asta „deoarece au puține modalități de a pune presiune și Cuba știe asta".

În ceea ce privește datoria comercială, CRF I Ltd propune în scrisoarea sa „un acord de soluționare care va pune capăt costurilor, publicității proaste și stigmatizării Cubei, facilitând în același timp o posibilă revenire lină pe piețele financiare internaționale”.

 

Traducere de Magda Savițchi după articolul AFP preluat de France24