
Politică
Partidul Republican, între Trump și democrație--interviu cu Nancy MacLean
maclean-nancy.jpg

Am fi crezut că Trump și trumpianismul sunt istorie, subiect perimat, dacă nu s-ar manifesta, după 6 ianuarie 2021 și din ce în ce mai accelerat în ultimele săptămîni, un fenomen extrem de alarmant: fabulațiile post-electorale, delirul anti-democratic trumpian, au devenit dogmă în partidul Republican. Cine nu se supune este amenințat, cenzurat, epurat sau forțat să demisioneze. În Arizona se desfășoară în aceste zile un exercițiu halucinant, "re-numărarea" voturilor prezidențiale din comitatul Maricopa, decisă de majoritatea Republicană din Senatul statal și încredințată unei firme particulare fără experiență, proprietatea unui fanatic trumpian. În multiple state, Parlamente dominate de Republicani promulgă legi electorale restrictive menite a face posibilă, în următoarele cicluri electorale, domnia minorității. "Ceva nu-i în ordine în America", spunea Thomas Friedman, comentator politic la New York Times, "democrația este amenințată". DEMOCRAȚIE ÎN LANȚURI este cartea care ne ajută să înțelegem mai bine, să plasăm într-un context iluminant, această amenințare, aparent bizara persistență a trumpianismului, transformarea unui partid american major într-un cult al personalității lui Trump. Pentru Nancy MacLean, totul pornește de la "părintele intelectual al contrarevoluției ultra-conservatoare", James McGill Buchanan, și de la "armarea" teoriilor sale libertariene, corporatist-suprematiste, anti-etatiste, de către miliardari precum John Olin, Richard Mellon Scaife sau Charles Koch. Restul este istorie, restul explică de ce Trump a fost și rămîne.
Nancy MacLean: James McGill Buchanan a conceput un plan destructurant. El a înțeles că, în esență, mișcările sociale și puterea colectivă--muncitorii fiind cazul cel mai cunoscut, dar și alte grupuri care se organizează colectiv precum militanții pentru drepturi civice, pensionarii, ecologiștii, femeile, etc.--își folosesc influența pentru a impune statului o anume agendă și alocarea de resurse fiscale în interes public împărtășit de majorități. Buchanan, care era libertarian, găsea asta intolerabil, în viziunea lui statul neavînd nici un drept să transfere fără consimțămînt venit de la contribuabil către cauze majoritare. Multe dintre ideile lui și ale discipolilor săi au fost apoi aplicate de Charles Koch, unul dintre cei mai bogați oameni din lume și cel care a adunat în jurul lui un grup larg de donatori americani din extrema dreaptă a partidului Republican. Aceștia și-au mobilizat resursele și le-au investit într-o infrastructură de organizații și în politicieni Republicani care, aflați în posturi-cheie, să pună în practică genul de schimbări care pot, cumulativ, să răstoarne un secol de politici publice. Cîteva dintre elementele acestui proiect au fost: restricționarea sau suprimarea selectivă a dreptului de vot, împărțirea partizană a circumscripțiilor și implicit redistribuirea puterii electorale într-un mod care să favorizeze disproporționat interese politice minoritare, atacurile orchestrate și sofisticate împotriva sindicatelor. Aceste acțiuni l-au propulsat pe Donald Trump, care n-ar fi avut nici o șansă în 2016 fără sprijinul rețelei Koch și aliaților ei politici. De exemplu, distrugerea sindicatelor din Vestul Mijlociu i-a conferit victoria la limită în acea regiune, Trump beneficiind în plus de obstrucționarea în multe locuri a accesului la urne și-- factor crucial-- de o dezinformare strategică sistematică.
Reporter: La Casa Albă, Trump a continuat să aibă această susținere din umbră, pe care mass media au ignorat-o sau minimalizat-o.
Nancy MacLean: Administrația Trump a fost plină-ochi de indivizi din rețeaua Koch, printre ei vice-președintele Mike Pence și ultimul șef de cabinet al Casei Albe, Mark Meadows. Ca persoană, Trump a fost mai degrabă o variabilă independentă, dar continui să cred că nu putem înțelege cum a ajuns să ocupe funcția, să-și realizeze puncte ale agendei, să conducă statul pînă pe buza prăpastiei, fără a ține cont de rolul rețelei de donatori. Agenda lor a fost agenda lui: plasarea în posturi, inclusiv la Curtea Supremă, de judecători proveniți din rindurile ultra-dreptei, reforma fiscală din 2017--concepută în laboratoarele rețelei Koch--, atacurile împotriva drepturilor sindicale și ambientale, tentativele de a privatiza școlile publice. Cred că mass-media au eșuat nefacînd această legătură între rețeaua Koch și președinția Trump.
Reporter: Sau legătura între această rețea și acțiunea legislativă a Republicanilor, majoritari pe atunci în Senat și minoritari duri, inflexibili în Cameră. Sprijinul fanatic de care s-a bucurat, se bucură și acum Trump, explică foarte multe.
Nancy MacLean: Absolut. Nu putem înțelege ce s-a petrecut în Statele Unite, evenimentele care au șocat lumea, în special insurecția de la 6 ianuarie 2021, fără a înțelege că această rețea de miliardari și multimilionari ultra-conservatori în esență și-a aservit partidul Republican, l-a ocupat, l-a desfigurat complet. Nu mai este partidul de altădată, a fost redus la o colecție de indivizi care se închină nu doar în fața votanților care cred minciunile lui Trump ci și a donatorilor cu o agendă extremă, respinsă de majoritatea populației. Aplicînd ideile lui Buchanan, aleșii Republicani au fost prinși în menghină, între baza resentimentară, surescitată, și donatorii foarte bogați gata să finanțeze, cînd e cazul, contracandidați în scrutinuri preliminare. Astfel, oficialii Republicani care nu se supun riscă să-și piardă fotoliile.
Reporter: Obediența a atins, în rindurile parlamentarilor federali Republicani, nivele obscene cînd, DUPĂ răzmerița de la Capitoliu, 147 dintre ei au votat împotriva validării rezultatelor. Care era obiectivul, ce urmăreau de fapt? A fost tentativa lui Trump de a se agăța de putere, prin negaționism electoral și apoi insurecție, sancționată, voită, de grupul Koch? Părăsesc unii donatori conservatori corabia?
Nancy MacLean: Obiectivul a fost răsturnarea rezultatelor unei alegeri democratice, în esență furtul electoral. Dacă mobilizarea în tabăra Democraților n-ar fi fost, în pofida pandemiei, atît de masivă, și dacă rezultatul era mai strîns, partidul Republican trumpificat ar fi încercat să se declare victorios. Trump a mers însă prea departe cu insurecția de la Capitoliu, un act demențial, prea jenant pentru unele entități corporatiste și mulți donatori bogați. Unii dintre ei, nu însă și cei din rețeaua Koch, au declarat că nu vor mai subsidia campaniile politicienilor care au sprijinit minciuna despre măsluirea alegerilor și celor amestecați în răzmerița de la Capitoliu. E o evoluție extrem de interesantă.
Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor: https://www.rfi.ro/tag/interviu-sua