Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ziua Victoriei, Ziua Europei, Ziua Independenței – o necesară clarificare

Ne apropiem de zilele de 8, 9 și 10 mai – fiecare dintre acestea reprezentând câte un reper important pentru destinul european al României. Și poate că acum ar fi prilejul unei clarificări a semnificațiilor fiecărei zile.

La 9 mai 1950, când ministrul de externe francez Robert Schuman lansa ideea unei comunități supranaționale a cărbunelui și oțelului, ca soluție pentru evitarea unui nou război în Europa, puțini erau aceia care puteau să întrevadă amploarea proiectului.

Pacea și bunăstarea au devenit realități incontestabile, iar proiectul s-a extins, înglobând o mare parte a fostelor state comuniste. Și destui candidați continuă să bată la ușa sa.

Două imense șantiere se află astăzi în fața europenilor. Primul, de urgență, este Planul de Redresare și Reziliență, care ar trebui nu doar să refacă economiile după criza sanitară dar și să le reformeze în profunzime.

Un al doilea șantier, cu bătaie mult mai lungă, este Conferința pentru Viitorul Europei, o serie de dezbateri prin care cetățenii vor contribui la conturarea viitorului proiectului european. O Uniune Europeană mai puternic integrată? O Uniune în care, dimpotrivă, statele naționale să aibă rolul primordial? Dezbaterea este abia la început. Iar startul oficial va fi dat chiar duminică, 9 mai.

Cele două șantiere privesc România în cel mai înalt grad. Impasul Planului Național de Redresare și Reziliență, finanțat cu aproape 30 de miliarde de euro, este cunoscut – tot mai multe state membre își depun planurile naționale la Bruxelles, România încă negociază cu Comisia Europeană o formă care să poată fi aprobată.

Dar adevăratul examen va veni abia după aceea, când planul de pe hârtie va trebui pus în aplicare.

Cât despre Conferința pentru Viitorul Europei, avem ocazia unei clarificări interne: care este, de fapt modelul european care corespunde în cel mai înalt grad aspirațiilor noastre?

Dincolo de toate acestea, poate nu ar fi rău să trecem și la anumite clarificări, dacă vreți, de calendar. Mai multe evenimente se îngrămădesc în data de 9 mai, deși lucrurile n-ar trebui să stea chiar așa.

Adevărata zi a victoriei împotriva nazismului, marcată în toată Europa, este 8 mai. Ziua de 9 mai a fost aleasă de URSS. Azi, în Rusia lui Putin nu este celebrată doar victoria în războiul încheiat în 1945 – discursul este îndreptat împotriva Occidentului, în întregul său. Așadar, vorbim de 8 mai ca zi-simbol a înfrângerii nazismului.

Un alt reper este cel al declarării independenței României. Este adevărat că adunarea legislativă de la București adopta legea în 9 mai, dar aceasta tocmai în ideea de a fi promulgată de Prințul Carol pe 10 mai, de ziua sa. Oare nu aceea ar trebui să fie, de fapt, Ziua Independenței? De altfel, așa și era, până la instaurarea comunismului.

Citește și: Pagina de istorie: Tripla semnificație a zilei de 10 Mai

Evident, comuniștii au avut tot interesul să facă uitată ziua de 10 mai, sărbătoarea națională până la 1947. Dar noi nu avem vreun motiv să continuăm aceasta, în zilele noastre.

Ziua de 10 mai este declarată oficial deja Zi a Regalității, pentru tripla ei semnificație: sosirea în țară a Principelui Carol în 1866, declararea independenței în 1877 și proclamarea Regatului, în 1881.

Dar dincolo de acestea, rămâne semnificația europeană a acestei zile, mesajul că modernizarea României s-a produs întotdeauna în legătură strânsă cu Europa și Occidentul.

Înfrângerea nazismului, la care și România a participat după 23 august 1944, proiectul european postbelic și racordarea la Europa a tânărului stat român din secolul XIX, iată trei repere importante ale zilelor de 8, 9 și 10 mai. Merită să reflectăm la asta și să aducem calendarului clarificările necesare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 7 mai 2021