Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Al treilea val Covid-19 a lovit puternic în Europa Centrală. Motivele ar putea fi politice

covid19.jpg

Image source: 
pixabay.com

Cifrele arată că cei patru membri ai grupului Vișegrad au printre cele mai grave rate cumulate de deces din cauza COVID-19 din Europa, mult peste media UE și peste majoritatea țărilor din Europa de Vest. Este aceasta o întâmplare?

Pentru cele patru națiuni din Europa Centrală, al treilea val al pandemiei s-a dovedit deosebit de mortal.

După cum arată publicația europeană Politico, rata mortalității pe cap de locuitor în Republica Cehă și Ungaria este aproape de două ori peste media UE, luând în considerare toate decesele de la începutul pandemiei. În Slovacia este cu aproximativ 40 la sută mai mare, iar în cazul Poloniei cu aproape 20 la sută peste media UE.

Iar dacă vă întrebați cum stă România la acest capitol, se pare că ceva mai bine, conform datelor prezentate de responsabilii guvernamentali, la începutul lunii aprilie.

Astfel, pe baza datelor furnizate de Eurostat, România înregistra o rată cumulată de decese Covid, de la începutul pandemiei, de 12 la 10.000 de locuitori. Incomparabil mai bine decât Cehia, aflată la cota 25 sau Ungaria la 22. Polonia înregistra o mortalitate de 14 la 10.000 de locuitori.

Cum se explică?

Politico pune aceasta pe seama faptului că politicienii au preluat în mare parte controlul asupra răspunsului la coronavirus, în detrimentul experților.

Primul ministru slovac Igor Matovič, de exemplu, a respins apelurile din toamnă ale experților privind o carantină severă, susținând în schimb testele antigen pe scară largă. Iar atunci când experții de sănătate publică s-au plâns, premierul de la Bratislava i-a catalogat drept „proști”.

Să ne amintim că, în toamnă, Slovacia a experimentat cea mai amplă campanie de testare antigen în masă, însă realitățile au demonstrat că nu i-a servit la nimic.

În Cehia, primul ministru Andrej Babiš a dus o luptă similară cu experții. El a schimbat patru miniștri ai sănătății în ultimul an.

Chiar dacă ratele de infectare începuseră să crească la sfârșitul verii trecute, Babiš a insistat că oamenii s-au săturat de măști .

Babiš a trecut de la susținerea purtării măștilor în interior la opoziția față de aceasta. Apoi, pe măsură ce cazurile au continuat să crească, el a presat ca magazinele să se redeschidă înainte de Crăciun, pe fondul presiunii crescânde din partea grupurilor de afaceri.

Măsuri populiste

În Ungaria, Camera Medicală Maghiară, un organism neguvernamental care reprezintă medicii din țară, și-a exprimat la începutul lunii aprilie îngrijorarea cu privire la decizia guvernului de a începe relaxarea unor restricții.

Unii politicieni au ales să joace cartea populistă, generând adevărate războaiele culturale.

La alegerile din vara trecută din Polonia, de exemplu, atunci când criticii guvernului au pus la îndoială deschiderea bisericilor în timp ce mall-urile și sălile de sport erau închise, ei au fost calificați drept drept stângiști anti-polonezi.

Iar prim-ministrul maghiar Viktor Orbán s-a întors împotriva celor sceptici față de vaccinurile chinezești și rusești, folosite de Ungaria, deși nu au aprobarea Agenției Europene a Medicamentului. Orbán i-a calificat pe aceștia drept antivacciniști.

Și este destul de greu de înțeles de ce liderii central-europeni au fost atât de reticenți în a lua măsuri severe, câtă vreme ei controlează fără probleme majoritățile parlamentare și au parte de opoziții destul de slabe. În plus, controlează o mare parte din mass media.

Iar morala poveștii este că, fără a face un exemplu din România, care are și ea problemele ei în pandemie, măsurile populiste și ignorarea experților pot avea efecte devastatoare,  care se traduc în vieți omenești.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 13 mai 2021