Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Țările arabe care își normalizaseră relațiile cu Israel, într-o poziție delicată

Țările arabe care și-au normalizat și ameliorat relațiile cu Israel, au fost puse în dificultate odată cu noua escaladare a tensiunilor israelo-palestiniene. Contactat de postul TV France 24, politologul Karim Sader, specializat în politica țărilor din Golful Persic, aduce clarificări cu privire la acest conflict.

Comunitatea internațională, expusă riscului unei posibile conflagrații majore în Orientul Mijlociu, unde tensiunea dintre Israel și teritoriile palestiniene nu se diminuează, a solicitat în nenumărate rânduri în ultimele zile ca acest conflict să se rezolve pe cale pașnică. Până în prezent însă solicitările nu au avut niciun efect asupra escaladării violenței.

Atât americanii, cât și europenii sunt consternați de răbufnirea violentă, la câteva zile de la ciocnirile din zona Esplanadei Moscheilor din Ierusalim. Însă, reacțiile reprezentanților diplomatici ai țărilor arabe au atras în mod deosebit atenția.

Mai exact, cele ale națiunilor care recent și-au normalizat relațiile cu Israel, și anume, Sudan, Maroc, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, provocând, la vremea respectivă, un adevărat șoc în lumea arabă. Acestea sunt în mod clar tulburate de imaginile ciocnirilor din jurul Esplanadei, cel mai sacru loc al iudaismului unde se află Moscheea Al-Aqsa, al treilea cel mai sfânt loc al islamului, după Mecca și Moscheea Profetului din Medina, în Arabia Saudită.

Emiratele Arabe și Bahrain au condamnat incursiunea forțelor de securitate israeliene din 7 mai din apropierea moscheii sfinte și represiunea împotriva credincioșilor care încercau să plece. Autoritățile din Abu Dhabi au cerut autorităților israeliene „să își asume responsabilitatea aplanării conflictului”.

Marocul, la rândul său, a declarat că este „profund îngrijorată” urmărind toate aceste atacuri, adăugând că regele Mohammed al VI-lea consideră „aceste încălcări ca fiind inadmisibile”.

Arabia Saudită, care nu și-a normalizat încă în totalitate relațiile cu Israel, dar care a dat undă verde aliaților săi din Golf să se apropie de statul evreu, a respins „strategia Israelului de a evacua zeci de palestinieni din casele lor”, făcând referire la amenințarea cu expulzarea a familiilor de palestinieni din cartierul Sheikh Jarrah din Ierusalimul de Est, cauza acestei răbufniri violente.

Reacții moderate comparativ cu cele ale Iranului sau ale președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, cel care a afirmat că va face „tot ce îi stă în putință pentru a mobiliza lumea, în special lumea musulmană, pentru a pune capăt terorismului și ocupației israeliene”.

Păreri „în continuare sensibile la cauza palestiniană”

Din punctul de vedere al lui Karim Sader, politolog și consultant specializat în politica țărilor din Golf, țările care sunt în relații bune cu Israel sunt aspru criticate din cauza încărcăturii emoționale mari provocate de incidentele de la Esplanada Moscheilor. În aceeași măsură în care sunt puse în dificultate pentru că escaladarea violențelor a făcut ca conflictul israeliano-palestinian să redevină o chestiune prioritară la nivel regional.

„Trăind de câteva zile momente tensionate, fiind martori la escaladarea violențelor, problema israeliano-palestiniană, care de câțiva ani nu se mai află în capul listei de priorități diplomatice ale țărilor din Golf, este din nou un subiect delicat pentru cei care sunt implicați în acest conflict”, explică el pentru postul de televiziune francez France 24.

Atunci când un loc sfânt al islamului se află în centrul tensiunilor, aceste țări sunt forțate să reacționeze, dar în termeni care, datorită demersului lor diplomatic, nu au aceeași retorică și nici aceeași greutate ca cei ai puterilor non-arabe, și anume Turcia și Iran, care sunt pe punctul de a obține câștig de cauză”.

Potrivit lui Karim Sader, proteste care au avut loc „nu pe stradă ci pe rețelele de socializare, din cauza blocării spațiului politic” în Maroc și în alte țări dar și nemulțumirea țărilor din Golf, țin să amintească liderilor arabi implicați că soarta și drepturile palestinienilor sunt probleme nerezolvate.

„Mobilizarea și furia sunt, de asemenea, dovada fragilității procesului de reconciliere și, prin extensie, și a faptului că probabil nu va exista niciun acord de pace posibil atât timp cât va dura conflictul israeliano-palestinian”, estimează politologul.

”Inițiativa arabă pentru pace din 2002, respinsă de Israel, a făcut ca rezolvarea acestui conflict să depindă în mod invariabil de coexistența celor două popoare și de un acord de pace. În timp ce Acordurile Abraham doreau să treacă peste aceste neînțelegeri, având ambiția și pe alocuri naivitatea de a încerca să atenueze tensiunile politice cu Israel, fără să ia în considerare problema palestiniană”.

Inițiativa din 2002, care la acea vreme implica toate statele Ligii Arabe, propunea, în urma unui summit organizat la Beirut, o pace care prevedea normalizarea relațiilor cu Israel. Condiția era formarea unui stat palestinian independent cu capitala în Ierusalimul de Est și găsirea unei „soluții echitabile” pentru problema refugiaților palestinieni.

Sunt saudiții pregătiți „să își reconsidere poziția”?

La nivel de securitate, din cauza deteriorării situației din Orientul Mijlociu, țările care s-au angajat cel mai mult în procesul de normalizare a relațiilor – în special cele care au trimis un ambasador în Israel, precum au făcut Emiratele Arabe Unite – sunt „ostatici ai conflictului israeliano-palestinian și ai răbufnirilor acestora”, subliniază Karim Sader, în sensul că „cetățenii israelieni și interesele israeliene din țările în cauză devin potențiale ținte ale represaliilor”.

Cu toate acestea, cu excepția unei escaladări fatale care ar pune în pericol echilibrul din locurile sfinte din Ierusalim, situația nu este, din perspectiva experților, de așa natură încât să dăuneze procesului de reconciliere. În special în ceea ce privește orașul Doha, în timp ce aceste evenimente „îi pot determina pe anumiți actori regionali, precum saudiții, să își reconsidere poziția”.

„Emiratele sunt cu siguranță într-o poziție incomodă în prezent, dar au posibilitatea să își întoarcă spatele pentru că, spre deosebire de Arabia Saudită, gardianul locurilor sfinte ale islamului, rolul lor nu are o semnificație simbolică la fel de importantă în regiune și pentru că dispun de o anumită flexibilitate în materie de diplomație”, explică Karim Sader.

„Situația aceasta ar putea totuși să-i dea de gândit prințului moștenitor saudit, Mohammed Ben Salman, care până acum a acceptat să urmeze sfaturile tatălui său. Acesta din urmă l-a îndemnat să nu se avânte să încheie o alianță oficială cu guvernul lui Benjamin Netanyahu, care a adoptat o politică de destindere față de regat. Prințul saudit are tot timpul din lume să ia decizia de a nu mai urma aceeași direcție ca și vecinii săi și să se întoarcă împotriva Israelului”.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24