Ce conține PNRR? "Jumătate sunt bani de reparații, jumătate sunt bani de construcție"

Potrivit ministrului fondurilor europene, Cristian Ghinea,  educația va primi- 3,7 miliarde euro, sănătatea- 2,5 miliarde si transporturile- 8,5. 
În următoarele două săptămâni, miniştrii trebuie să vină cu detaliile necesare pe fiecare componentă din PNRR.

"Toţi trebuie să lucreze 24 de ore pe zi în următoarele zile pentru a ne asigura că totul este perfect în momentul depunerii PNRR", a adăugat premierul. Trebuie sa fim gata cu el până la sfărșitul lunii. 

Cristian Ghinea a atras atenția și asupra unei condiții în schimbul căreia planul a fost acceptat de Bruxelles- ca toate companiile de stat  să treacă printr-o reformă, în caz contrar Planul Național nu va fi aprobat de Comisia Europeană.

Si iata, pentru peste 80% dintre IMM-uri, PNRR reprezintă şansa pentru dezvoltarea economică a României, se arată într-un sondaj realizat de Consiliului Naţional al Întreprinderilor mici şi Mijlocii.

Concluziile au fost prezentate în cadrul unei dezbateri privind Planul Național de Redresare și Reziliență  (AUDIO).

Așteptările IMM-urilor privind Planul Național de Redresare și Reziliență sunt uriașe, după cum relevă și concluziile chestionarului realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor mici şi Mijlocii.
Așteptările sunt mari, dar trebuie să fim și realiști și să privim ce fac și celelate state europene, pe ce pun accentul, a explicat Florin Jianu, presedintele Consiliului.

"Noi am realizat o cercetare cu privire la toate PNRR-urile depuse până în acest moment și am găsit niște lucruri extrem de interesante.
Germania își dorește digitalizarea întregii educații și leagă creșterile  salariale viitoare ale profesorilor de cunoștințele lor în domeniul digital.
De altfel, Germania are trei reforme majore și își dorește să digitalizeze întreaga producție, își dorește să finanțeze proiecte din domeniul cercetării dezvoltării din domeniul industrial și își dorește să finanțeze clusterele de inovare. 30 la sută din aceste fonduri merg obligatoriu către întreprinderile mici și mijlocii.

Am mai sesizat un lucru: fiecare țară care a depus deja PNRR se bazează pe puctele forte ale economiei și adaugă aceste componente de digitalizare și mediu reformelor pe care oricum le avea în plan să le relizeze, explică Florin Jianu.
Pentru eurodeputatul Dragos Pîslaru, în PNRR este vorba despre un echilibru între a repara și a construi. Suntem pregătiți să respectăm acest echilibru?

Dragos Pîslaru: "Planul acesta ar fi trebuit să fie o oportunitate absolut incredibilă pentru o modernizare, pentru a ne duce într-o cu totul altă paradigmă de dezvoltare. De exemplu, sprijinul pentru IMM-uri nu ar fi doar așa un sprijin pentru ele, ci ar exista o gândire cu privire la o politică industrială, la niște lanțuri valorice la modul la care care noi ne racordăm de fapt cu ceea ce se întâmplă la nivel european.

Dar, și aici este o chestiune de legitimitate politică și democratică, opțiunea principală care a fost pusă pe masă și care are sprijin popular, ca să fiu foarte clar aici, este aceea de a repara ce nu s-a reparat în 30 de ani de zile.

De aceea avem peste o treime din toată alocarea pe autostrăzi, modernizare feroviară, irigații și alte lucruri și trebuie să recunosc, cu toate mormăielile mele de până acum, pentru că da, eu aș fi preferat inovație de frontieră tehnologică decât neaparat reparare de irigații.
Există argumente foarte viabile din zona de agricultură care spun că fără o infrastructură de irigații care, apropo, noi am distrus-o, deci după 89 am distrus-o pentru ca acum să conștientizăm cât de tare avem nevoie de ea pentru că avem deșertificare în masă în sudul țării și în mai multe alte zone.
Și aici este de fapt marea tensiune: între a repara și a construi, explică Dragoș Pâslaru.
Și ce avem acum în PNRR este un echilibru între cele două zone. Aș îndrăzni să spun că suntem pe undeva la jumătate, jumătate. Jumătate sunt bani de reparații, jumătate sunt bani de construcție.

Pentru Tiberiu Moisă, reprezentantul BănciiTransilvania, lucrurile sunt mai clare: suntem pregătiți și ar trebui sa profitam de acest moment.
"Este bine să fim pregătiți pentru oportunitățile astea istorice. Să fie copt momentul. Dacă vin prea devreme sau prea tîrziu în egală măsură nu le poți fructifica.

Cred că dacă am fi avut aceste sume acum câțiva ani nu cred că am fi fost pregătiți pentru el, indiferent cât de bine am fi rumegat strategia de implementare, e de părere Tiberiu Moisă, care subliniază că în acest moment economia românească este pregătită.

Nu de aceeași părere este europarlamentarul Victor Negrescu. Planul are în continuare multe lipsuri, spune el. E de acord insa cu ideea lansată de premierul Câțu - PNRR e un plan național, nu al unui Guvern anume. Va putea fi el asumat?
"Cred că poate exista un dialog, acum, pe ultima sută de metri, până pe 31 mai. Dar nu înțeleg de ce nu s-a putut până acum?
Iată spunem că cei de la CE sunt răi, că nu acceptă...am auzit lucrul acesta și în intervențiile miniștrilor, spuneau: CE nu ne lasă, că nu vrea irigații...Nu, CE a spus: v-am dat bani, nu i-ați cheltuit...

Deci într-adevăr ar trebui în acest moment, la final de depunere, să avem o discuție serioasă despre respectivul plan pentru că așteptările sunt foarte mari și miza este una foarte mare: în ce manieră acest plan transformă economia națională pentru a o face competitivă, pregătește ceea ce ar trebui să însemne România pentru viitor.

Nu este un răspuns pentru acum, este un răspuns pentru viitor folosind aceste resurse financiare, subliniază eurodeputatul Victor Negrescu.

O alta problemă pusă în discuție: cine va rula acești bani. Cei mai mulți participanti la discuție considerau ca nu ar trebui sa fie vorba despre BEI din moment ce discutam despre un plan national de redresare.

România are nevoie de o Bancă Naţională de Dezvoltare, care "să pună cap la cap zona de garanţii de exporturi", să preia zona de garanţii şi instrumente pe care Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a performat în ultima vreme, precum şi zona de contragarantare, e de parere  Dragoş Pîslaru, deputat în Parlamentul European.

O alta problemă o reprezintă slaba bancabilitate a IMM-urilor româneşti, aspect menţionat siîn raportul Comisiei Europene.
"Această bancabilitate am început să o rezolvăm prin programe precum IMM Invest, dar nu prea este îndeajuns. Cei care erau bancabili au cam luat împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi sunt prezenţi în IMM Invest. Ce facem să îi trecem şi pe ceilalţi?", s-a întrebat Florîn Jianu la finalul a două ore de discutți despre PNRR din perspectiva IMM-urilor.