Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Parlamentar: Secția specială trebuie desființată urgent

sectie_speciala.jpg

Parlamentar: Secția specială trebuie desființată urgent (Sursa foto: pixabay)

O hotărâre istorică! Așa cataloghează decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene trei asociații ale magistraților, dar și specialiști din domeniu. În urma acestei decizii, Secția specială trebuie desființată urgent, e de părere Cristian Băcanu, secretar de stat în Ministerul Justiției în 2019, în prezent secretar al comisiei juridice din Camera Deputaților.

 

În urma deciziei Curții Europene de Justiție, România trebuie să vină cu modificări legislative în ceea ce privește Secția Specială, susțin trei ONG-uri ale magistraților. Este vorba despre Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție.

Cele trei ONG-uri susțin că controversata secție specială practic nu mai poate funcționa, în urma deciziei de astăzi a Curții.

„Direcția Națională Anticorupție și Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism își redobândesc  ca parchete specializate, competența de a ancheta magistrații", mai  arată cele trei organizații de magistrați.

Alexandra  Carmen Lăncrăjan,  de la Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) procuror DNA spune că "cea mai importantă chestiune este cea privind MCV-ul. 

Și faptul că, dacă mai erau semne de întrebare, decizia de astăzi ne spune clar că MCV-ul este obligatoriu pentru România, că rapoartele întocmite în baza decizie 2006/928 sunt de asemenea obligatorii și că statul este dator să țină cont de acele recomandări din rapoartele MCV și să facă toate demersurile necesare pentru a pune în acord legislația și practica națională cu recomandările Comisiei. Asta ar fi piatra de temelie a acestei decizii. 

Rep: Asta face modificările urgente? Apare această urgență?
CL: Da, statul este obligat ca de la momentul apariției Curții să facă în cel mai scurt timp posibil modificările necesare pentru a fi în concordanță cu dreptul Uniunii Europene. Nu putem să lăsăm o instituție sau o dispoziție legală care ridică probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene să persiste în dreptul național. Ele sunt urgente. De la momentul apariției acestei hotărâri statul ar trebui să ia imediat măsurile necesare pentru soluționare acestor probleme de compatibilitate.

Rep: Mingea merge cumva în curtea legiuitorului? 
CL: Mingea merge în curtea tuturor autorităților care au obligația de respectare și aplicare a dreptului Uniunii Europene. Într-adevăr, primul chemat să facă modificările necesare este legiuitorul. Până la momentul modificărilor există și posibilitatea ca autoritățile judiciare să lase neaplicate dispozițiile care sunt contrare deciziei sau principiilor dreptului Uniunii Europene.
 
Și totuși în curtea cui ajunge acum mingea? Cine trebuie să acționeze astfel încât recomandările Curții să fie implementate în legislația națională? L-am întrebat pe Cristian Băcanu, secretar de stat în Ministerul Justiției în 2019, în prezent secretar al comisiei juridice din Camera Deputaților.
 
"...Rapoartele respective conțin niște recomandări. În general, recomandările nu sunt obligatorii. Dar direcțiile sunt obligatorii. Sunt direcțiile care sunt prevăzute în dreptul Uniunii Europene privind independența justiției și lupta împotriva corupției. Curtea ne spune că în baza principiului cooperării loiale, unul dintre principiile esențiale ale dreptului Uniunii Europene statul român are obligația să ia în considerare rapoartele. Nu poate să spună că ajungem la același rezultat, dar facem cum știm noi. Asta ne spune Curtea. Asta e o chestiune pe care nici noi nu o avusesem în vedere atunci când am făcut analiza tehnică. Curtea a mers cu un pas mai departe decât ne așteptam noi.

Rep: Ce se va întâmpla cu Secția specială?
CB: Din punctul meu de vedere, ea va fi desființată. Tot din punctul meu de vedere, vă spun sincer că avem o problemă, avem o urgență în momentul ăsta. Nu mai avem luxul de a amâna desființarea Secției. Ea trebuie desființată urgent pentru că avem o potențială problemă cu actele de procedură făcute de Secția specială. Avem o breșă în sistem.

Rep: Cine ar trebui să facă un prim pas spre desființarea ei? 
CB: Desființarea se face de către autoritatea legiuitoare, de către Parlament.
 
Și fostul ministru al justiției, Ana Birchall, susține că în urma deciziei  Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanțele de judecată din România pot anula actele Secției Speciale. Birchall susține că prin referirile la supremația dreptului Uniunii Europene, Curtea acordă competență instanțelor naționale de a verifica în ce măsură deciziile CCR sau actele secției speciale respectă angajamentele României luate în cadrul MCV.

Amintim, la sfârșitul lui 2019 o consultare în rândul magistraților  privind oportunitatea desființării Secției Speciale arăta că din peste 3.000 de judecători și procurori care  și-au exprimat opinia, 83,20% s-au pronunțat pentru desființarea secției, 8,79% pentru menținere și 8,01% pentru amendarea legislației în baza căreia funcționează Secția Specială.

Comisia Europeană atrăgea atenția în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.

În Parlament, proiectul de desființare a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție a fost adoptat de Camera Deputaților cu amendamentul ca procurorii și judecătorii să poată fi trimiși în judecată doar cu încuviințarea CSM.

În acest moment proiectul se află la Senat, unde se aduc noi modificări.