Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sancțiuni pentru Belarus pe agenda summitului UE de la Bruxelles

belarus.jpeg

Opozantul Roman Protassevitch arestat în timpul unei demonstrații de protest la Minsk, Belarus, 26 martie 2017
Image source: 
Arhiva AFP via France24

Şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene, care se reunesc luni şi marţi la Bruxelles, vor discuta despre "posibile sancţiuni" ale blocului comunitar împotriva autorităților din Belarus, care au forţat un avion de linie să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe opozantul Roman Protassevitch, a anunţat un purtător de cuvânt al Consiliului European, potrivit agenției France Presse citată de Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va include pe ordinea de zi a summitului incidentul cu avionul Boeing al Ryanair deviat duminică, "iar cu această ocazie vor fi discutate consecinţele şi posibilele sancţiuni", a scris duminică seară pe Twitter purtătorul de cuvânt citat.

Propunerea unei declaraţii comune va fi înaintată luni la summitul UE şi va include şi un apel ca incidentul să fie declarat o încălcare a regulilor Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile, a precizat Ministerul de Externe de la Vilnius.

Lituania a cerut de asemenea aliaţilor săi din UE să îi convoace pe ambasadorii Belarusului pentru a protesta împotriva folosirii de avioane militare pentru a deturna aeronave civile.

În acelaşi timp, Lituania, ţara de destinaţie a aeronavei deviate la Minsk, a cerut ţărilor UE să recomande ca avioanele lor să evite spaţiul aerian al Belarusului, potrivit Reuters.

Citește și: Cine este Roman Protasevici și de ce se află pe lista neagră a președintelui Lukașenko

Guvernele țărilor europene își exprimă indignarea

Mai multe guverne europene au condamnat arestarea de către autorităţile belaruse, pe aeroportul din Minsk, a lui Roman Protasevici, după ce acestea au forţat aterizarea avionului în care se afla opozantul. Avionul venea de la Atena şi avea ca destinaţie Vilnius, capitala Lituaniei.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a calificat gestul drept "un act de terorism de stat". El a scris pe Twitter că i-a cerut preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca UE să discute de luni despre "sancţiuni imediate" împotriva Belarusului, adăugând că arestarea opozantului "nu poate rămâne nepedepsită".

Franţa a denunţat la rândul său "deturnarea" avionului de către autorităţile din Belarus şi a cerut "un răspuns ferm şi unit" al celor 27 de state membre ale UE.

"Deturnarea de către autorităţile belaruse a unui zbor Ryanair este inacceptabilă. Este indispensabil un răspuns ferm şi unit al europenilor", a scris pe Twitter şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian.

De asemenea, Germania, prin vocea unui înalt oficial al Ministerului de Externe, a cerut "o explicaţie imediată" de la Belarus.

Anterior, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a spus că este vorba de un "act abject" din partea Belarusului. Lituania i-a acordat statut de refugiat lui Roman Protasevici.

Canalul de Telegram Nexta, al opoziției din Belarus a anunţat duminică faptul că unul dintre foştii săi colaboratori a fost reţinut după aterizarea de urgenţă la Minsk a avionului civil în care se afla şi care se îndrepta spre Vilnius, denunţând o nouă măsură de represiune din partea regimului preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Roman Protasevici, 26 de ani, a fost reţinut pe aeroportul din Minsk după ce a coborât din avionul care venea de la Atena şi avea ca destinaţie Vilnius, a explicat Nexta pe reţelele de socializare.

Conform acestei surse, avionul a fost deviat de pe traiectoria sa în urma unei "alerte cu bombă". Serviciul de presă al preşedinţiei belaruse a precizat pentru Telegram că un avion de vânătoare MiG-29 a fost trimis pentru a intercepta această aeronavă.

În noiembrie anul trecut, serviciile de securitate belaruse (KGB) l-au plasat pe Protasevici pe lista "persoanelor implicate în activităţi teroriste".

Tânărul este un fost colaborator al Nexta, o instituţie media care a jucat un rol de prim-plan în marele val de contestare faţă de realegerea în 2020 a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994.