Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a ajuns Roman Protasevici dușmanul numărul unu al regimului Lukașenko

aleksandr_lukasenko_in_timpul_alegerilor_prezidentiale_din_august_2020.jpeg

Aleksandr Lukasenko în timpul alegerilor prezidentiale din august 2020.
Aleksandr Lukasenko în timpul alegerilor prezidentiale din august 2020.
Image source: 
© Reuters

Știrea despre deturnarea în spațiul aerian al Belarusului a cursei Ryan Air Atena-Vilnius din ordinul lui Lukașenka în urma unei operațiuni a serviciilor secrete din Belarus și Rusia a făcut înconjurul lumii. Scopul acestei deturnări, coordonate de la cel mai înalt nivel de stat la Minsk, este Roman Protasevici, un jurnalist belarus în vârstă de 26 de ani, azilant politic în Polonia, și un bine-cunoscut opozant al regimului dictatorial al lui Lukașenka. Protasevici a fost declarat de regimul de la Minsk ca fiind unul din principalii dușmani datorită faptului că a fost printre fondatorii canalului de Telegram Nexta/Нехта, canal care până astăzi este în topul surselor de informare despre regimul lui Lukașenka. Protasevici a fost arestat imediat după aterizarea forțată pe aeroportul din Minsk, urmând a fi condamnat pentru terorism, faptă pedepsită în Belarus fie cu 15 ani de închisoare, fie cu pedeapsa capitală, adică execuția prin împușcare. În timp ce reacția statelor vestice și a diasporei belaruse este în plină desfășurare în prezent, fiind așteptate sancțiuni în viitorul apropiat, asistăm de cealaltă parte la o cădere în izolare accentuată a unei țări întregi, din cauza represiunilor susținute ale dictatorului Aliaksandr Lukașenka.  

De ce anume Roman Protasevici a căzut victimă de această dată? Jurnalistul belarus, împreună cu colegul său Stepan Putilo, rezident și el în Varșovia, este perceput de Lukașenka ca fiind principalul responsabil de mobilizarea protestelor post-electorale începând cu august 2020. Cei doi au fondat și coordonat canalul de Telegram Nexta, care atinsese o popularitate record de peste 2 milioane de abonați în primele săptămâni și luni ale protestelor împotriva falsificărilor masive din timpul scrutinului prezidențial. În percepția regimului Lukașenka, dacă nu ar fi existat canalul Nexta, protestele ar fi slăbit în doar câteva zile sau săptămâni. Anume canalul Nexta a reprezentat în lunile august, septembrie și octombrie 2020 principala sursă de informare și coordonare a protestelor. În acea perioadă, formarea unui centru de rezistență coordonată a opoziției belaruse era în fază incipientă. Sviatlana Țihanouskaya avea să devină lideră incontestabilă a opoziției, și totodată, autoritate externă de coordonare politică a rezistenței față de regim, abia spre sfârșitul lunii noiembrie. În acest răstimp, grupul de jurnaliști al canalului Nexta a îndeplinit un rol de importanță mediatică și organizațională critică pentru protestele susținute ale belarușilor. De aici i se trage lui Protasevici ura lui Lukașenka, care l-a pus pe jurnalistul belarus în capul unei liste de așa-numiți teroriști.

Ce s-a întâmplat ieri, pare a fi o acțiune planificată din timp, iar unul din mesajele regimului a constat în faptul că liderii opoziției din diaspora nu se pot considera în siguranță nicăieri peste hotare. De altfel, tot ieri seara, Sviatlana Țihanouskaya a declarat că, cu exact o săptămână în urmă a folosit aceeași cursă aviatică între Atena și Vilnius. Rămâne o întrebare deschisă de ce același scenariu de deturnare și răpire nu a fost realizat și în cazul său.

Este cert că începând cu ziua de ieri a avut loc o escaladare neașteptată în relația dintre Minsk și statele europene. Nu mai târziu de săptămâna trecută la Minsk au avut loc evenimente de o gravitate similară la care Vestul nu a atras prea multă atenție. Mai întâi a fost blocat complet principalul și ultimul portal media al opoziției cu sediul în Belarus, este vorba despre portalul de știri TUT.BY, iar majoritatea jurnaliștilor acestei organizații media sunt în prezent în arest la domiciliu. Mai apoi, înconjur a făcut știrea că un lider al opoziției recunoscut ca deținut politic, este vorba despre Vitold Așurak, condamnat de regim la cinci ani de închisoare, a murit în detenție, cel mai probabil din cauza torturilor. Urmând aceeași logică a represiunilor, în ultimele trei luni, la detenții similare au fost supuși importanți lideri ai comunității poloneze din Belarus. Aceștia așteaptă în prezent procese false de judecată și condamnări de până la 15 ani. Li se aduc acuzații false de înaltă trădare sau recurs la propagandă fascistă. În total în închisorile regimului de la Minsk în prezent se află peste 360 de deținuți politici, care, fie au fost condamnați, fie își așteaptă condamnarea. 

La acest moment, o serie de companii aeriene cum ar fi Air Baltic, LOT sau Liniile Aeriene Ucrainene (MAU) deja au declarat că nu vor mai survola în tranzit spațiul aerian belarus. Cel mai probabil, în rezultatul sancțiunilor Uniunii Europene, companiei aeriene de stat a Belarusului, Belavia, îi va fi interzisă operarea în spațiul aerian al Uniunii Europene. Pe lângă faptul că Belarusul va mai pierde încă o sursă de venit (de ordinul a milioane de euro) de pe urma tranzitului aerian, se va accentua și mai mult izolarea întregii țări, iar această realitate nu va face decât să arunce Belarusul și mai mult în brațele Moscovei. Capitala Rusiei va deveni astfel unicul punct de tranzit aerian în contactul cu Vestul, o fereastră pe care Moscova o va controla în întregime și va priva de facto Belarusul de încă un atribut al suveranității. Suntem martorii unui lanț de acțiuni care anunță lăsarea unei cortine de fier de-a lungul graniței dintre Belarus pe de o parte, și Uniunea Europeană de cealaltă.

 

 
Oktavian Milewski, corespondent RFI la Varsovia