Sebastian Kurz, începutul sfârșitului? Sau când alianța cu extrema dreaptă se răzbună

După cum ne amintim, Kurz a devenit cancelar al Austriei într-o coaliție inițială cu Partidul Libertății, de extremă dreapta. Doar că un scandal politico-financiar a aruncat în aer coaliția.

În 2019, un videoclip filmat pe insula spaniolă Ibiza îl arăta pe vice-cancelarul Austriei, fostul lider al Partidului Libertății, Heinz-Christian Strache, oferind influență politică în schimbul unui sprijin financiar unei tinere despre care credea că este nepoata unui oligarh rus.

Videoclipul a dărâmat primul guvern al lui Kurz și a declanșat o anchetă penală dar și o anchetă parlamentară cu privire la presupuse acte de corupție care implică politicieni de frunte.

Mai ales că, printre numeroasele declarații șocante care au ieșit din gura lui Strache în timpul discuției din Ibiza a fost și aceea că Novomatic, un operator de cazinouri cu sediul în Austria, „îi plătește pe toți”.

Afirmația lui Strache, pe care compania Novomatic o respinge, a ajuns în centrul investigațiilor autorităților austriece asupra cercului interior al lui Kurz.

Procurorii investighează dacă înalții oficiali guvernamentali, atât ai Partidului Libertății, de extremă dreapta, cât și ai Partidului Popular al lui Kurz, au obținut favoruri din partea operatorului de cazinouri.

În acest context au apărut acuzații la adresa cancelarului Kurz cum că ar fi făcut declarații neadevărate, atât în fața comisiei parlamentare cât și a procurorilor.

Cazul Sebastian Kurz poate fi privit dintr-o perspectivă mai largă asupra regiunii.

Tânărul politician a avut adesea abordări asemănătoare liderilor eurosceptici central-europeni. Să ne amintim doar că Viktor Orban a primit cu entuziasm alianța de la Viena dintre populari și extrema dreaptă. Și – ghinion! - cu câteva zile înainte de izbucnirea scandalului Ibiza, tocmai îl primise pe liderul extremei drepte, Heinz-Christian Strache.

Ceva fundamental deosebește însă Austria de restul țărilor din Europa Centrală și de Est, unde liderii par intangibili la acuzațiile de corupție.

Comisia Europeană l-a declarat pe premierul ceh Andrej Babis în conflict de interese, din cauza dublului său rol de lider politic și beneficiar al subvențiilor agricole.

Apropiați ai guvernului Orban sunt acuzați de folosirea ilegală a banilor europeni la extinderea metroului din Budapesta. Partidul de centru-stânga din Slovacia rămâne în picioare chiar după scandalul de corupție care a pornit de la uciderea jurnalistului Jan Kuciak și a partenerei sale.

În Bulgaria, apropiații premierului Borisov apar, de asemenea, ca intangibili, în pofida numeroaselor investigații și dezvăluiri privind acte de corupție.

Ce deosebește toate aceste cazuri de Austria? Gradul de independență al justiției și consolidarea mecanismelor de control democratic. Nu în ultimul rând, disponibilitatea alegătorilor de a sancționa derapajele politicienilor.

Apoi, situația din Austria ar trebui să ne dea de gândit în legătură cu extrema dreaptă: în ce măsură poate fi aceasta ”civilizată”, dacă este atrasă în interiorul sistemului de decizie? Cazul extremei drepte din Austria nu ne dă prea multe speranțe.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica