Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Gazoductul care divizează Europa

nordstream.png

Image source: 
wikipedia.org

Revista presei Europa Plus:

- Proiectul Nord Stream 2 nu face bine coeziunii și solidarității europene, iar acest lucru a fost confirmat de mulți demnitari de rang înalt din Germania;

- Președintele Parlamentului slovac i-a acuzat pe liderii politici și ai Poliției naționale că vor să instituie o ”Justiție paralelă” în țară, în condițiile în care în ultima vreme a avut loc un adevărat ”val de arestări” în condiții suspecte sau neclare;

- Cercetătorii ungari susțin că Știința nu poate salva de una singură planeta...

Proiectul Nord Stream 2 nu face bine coeziunii și solidarității europene, iar acest lucru mi-a fost confirmat de mulți demnitari de rang înalt în timpul vizitei pe care am făcut-o recent în Germania, scrie în publicația delfi.lt editorialistul Linas Kojala, Director al Centrului pentru Studii est europene din Vilnius.

”Contextul politic actual nu poate decât să îngrijoreze și mai mult statele din Europa centrală și de Est. Prima întâlnire directă dintre președinții Statelor Unite, Joe Biden și Rusiei, Vladimir Putin, este programată pentru luna iunie, iar problema gazoductului va fi cu siguranță pe agenda discuțiilor.

Otto von Bismarck, cel care a realizat reunificarea Germaniei, spunea că marele secret al politicii la nivel mondial este să ai o relație bună cu Rusia. Acest adevăr, rostit acum mai mult de o sută cincizeci de ani, este valabil și astăzi și chiar dacă spațiul de dialog pe tema acțiunilor agresive ale Rusiei este limitat, există și unele excepții.

Iar una din aceste excepții este chiar gazoductul Nord Stream 2, realizat deja în proporție de 95% și care va fi fără îndoială finalizat, mai ales după ce președintele Biden a anunțat recent că SUA renunță la sancțiunile împotriva celor implicați în acest proiect.

(...)

Susținerea Germaniei și mai ales a social democraților din guvernul german pentru acest proiect este însă problematică. Germania este pusă într-o situație delicată: pe de o parte trebuie să susțină sancțiunile economice impuse Rusiei de Uniunea Europeană și susține stabilitatea în Europa Centrală, inclusiv cu prezența militară, iar pe de altă parte se implică activ în acest proiect, care este o mană cerească din punct de vedere politic pentru Rusia.

Într-adevăr, această conductă va permite în primul rând Rusiei să exercite presiuni asupra Ucrainei, al cărei rol în tranzitul gazelor rusești către UE a fost compromis. Odată acest gazoduct pus în funcțiune, Rusia poate oricând închide total robinetul pentru Ucraina, ceea ce până acum nu era posibil fără a opri și alimentarea pentru țările UE. Ucraina va pierde, ca urmare a acestui proiect ruso-german cca 3 miliarde de dolari pe an, iar Rusia își va crește influența în regiune”, mai scrie analistul lituanian

 

Slovacia: ”Un val de arestări” în condiții suspecte...

Președintele Parlamentului Boris Kollár i-a acuzat pe liderii politici și ai Poliției naționale că vor să instituie o ”Justiție paralelă” în țară, în condițiile în care în ultima vreme a avut loc un adevărat ”val de arestări” în condiții suspecte sau neclare, transmite publicația aktuality.sk

Kollár s-a referit în mod special la fostul Șef al agenției de informații (NAKA), Vladimír Pčolinský, arestat în luna martie a.c. sub acuzația de luare de mită și... spionaj (!). ”Este închis de luni de zile și nimeni nu știe nimic despre el”, a declarat președintele Parlamentului.

Acuzația vine în urma unei reuniuni a conducerii Agenției naționale de informații (NAKA) la care au participat mai mulți lideri politici și ai Poliției. La reuniune au fost prezenți inclusiv primul ministru și președintele țării, Zuzana Čaputová, care însă au negat că subiectul arestării lui Pčolinský ar fi fost pe agenda discuțiilor.

”Nu-mi place de loc acest val de arestări care s-a declanșat anul trecut și care continuă și azi”, a spus președintele Parlamentului, referindu-se și la situația fostului director al Administrației Financiare, Ľudovít Makó. Acesta a fost arestat în septembrie anul trecut și deținut și el în condiții neclare, după ce acuzase de corupție mai multe personalități din domeniul afacerilor și politicii din Slovacia

Kollár a interpelat-o în cadrul unei ședințe a Parlamentului pe ministrul Justiției, Mária Kolíková, în timpul dezbaterilor pe marginea unui proiect normativ privind detenția și condițiile de detenție.

”De câți morți ca cea a lui Milan Lučanský (fost șef al Poliției naționale care s-a sinucis la sfârșitul anului trecut din motive necunoscute– n.r.) mai este nevoie ca să vă treziți?”, a fost mesajul său pentru ministrul Justiției.

 

Ungaria: Știința nu poate salva de una singură planeta

Cioban din Ungaria. Foto: 444.hu

În loc să considere natura drept o resursă inepuizabilă sau un bun care i se cuvine și de care poate dispune după bunul plac, omenirea modernă ar face bine să revină la abordarea din culturile tradiționale, potrivit căreia omul nu doar că trebuie să fie mai umil în raport cu natura, ci și să trateze toate animalele și plantele ca pe niște ființe înrudite, scriu într-un articol comun semnat în prestigioasa revistă Trends in Ecology and Evolution, cercetătorii ungari Zsolt Molnár și Dániel Babai, potrivit publicației 444.hu.

”Relația dintre om și natură este atât de complexă încât nu poate fi exprimată totdeauna și în totalitate în cuvinte, ea trebuie înțeleasă prin contact direct. Oamenii de știință trebuie să înțeleagă mai bine acest lucru, mai ales acum, în condițiile schimbărilor climatice care au loc la nivel global.

Știința de una singură nu poate salva Planeta, este nevoie de un efort comun al oamenilor de știință și al cunoscătorilor vechilor metode, tradiționale, de abordare a relațiilor dintre om și natură. A păstorilor de exemplu. Ciobanilor care-și duc oile pe pajiște nu le pasă ce fel de ierburi înghit oile lor, ei le duc la păscut și atât, dar ecologiștii sunt preocupați de protejarea speciilor rare, de biodiversitate etc (...)

Nu este suficient să punem întrebări și să căutăm răspunsuri, trebuie să fim la fața locului, să vedem cum se acumulează aceste cunoștințe, cum se formează ele, cum se adaptează și cum sunt utilizate în mod tradițional.

Cercetătorii trebuie să comunice mai mult cu crescătorii de animale, cu agricultorii în general, trebuie să se realizeze o relație de încredere și de colaborare... trebuie să ne detașăm de acele criterii și atitudini care există în Occident încă din Secolul Luminilor, potrivit cărora, de exemplu, învățământul se împarte în învățământ superior și învățământ inferior. Să renunțăm la aceste aere de superioritate gratuite, care nu duc nicăieri”, scriu cercetătorii ungari în articolul citat.

 

Polonia: Prețurile la locuințe cresc, chiriile scad

Circa 7% din cumpărările de imobile din Polonia se fac în vederea recondiționării și revinderii ulterioare a imobilelor, reiese dintr-un studiu de piață realizat de Banca Națională a Poloniei, transmite tvn24.pl. Procentul este în creștere continuă în ultimii ani și este un efect al creșterii prețurilor pe piața imobiliară locală, comentează realizatorii studiului.

Procentul care cumpără locuințe în vederea închirierii ulterioare este în scădere: 18% în 2020 față de 19% în 2018 și asta datorită scăderii chiriilor pe timpul pandemiei, mai notează studiul citat.

Cele mai căutate imobile sunt cele din marile orașe și cele din zonele turistice, mai ales de pe coasta Mării Baltice, o destinație predilectă pentru turiștii germani și scandinavi.

Studiul estimează că interesul pentru investițiile imobiliare din zonele tursitice va crește în perioada următoare în urma unui program guvernamental care prevede simplificarea procedurilor pentru construcția de case de vacanță familiale, se mai precizează în studiul realizat de economiștii Băncii Naționale a Poloniei.

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Karolina Vingytė - Lituania

Karolína Bauerová - Slovacia

Szilard Fekete - Ungaria

Julia Brzózka - Polonia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 26 mai 2021