Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Razboiul simbolurilor în Bosnia: Sarajevo cu Palestina, Banja Luka alaturi de israelieni

mostar.jpg

Steagul palestinian arborat pe celebrul pod de la Mostar (stânga), culorile steagului israelian proiectate pe clădirea Președinției Republicii Srpska din Banja Luka (dreapta)
Image source: 
jutarnji.hr

Revista presei Europa Plus:

În timp ce Israelul și Palestina s-au atacat reciproc cu mii de rachete, Bosnia și Herzegovina au purtat un război similar, dar cu simboluri: la Sarajevo, unde populația este majoritar musulmană, sediul primăriei a fost iluminat în culorile drapelului palestinian, în timp la Banja Luka, sediul președinției Republicii Srpska, a fost iluminat în culorile Israelului.

Publicația www.jutarnji.hr scrie despre cum s-a văzut recentul conflict dintre Israel și Palestina în Bosnia și Herzegovina.  „Drapelul israelian în Banja Luka, cel al Palestinei la Mostar,” este unul dintre titlurile acestei publicații croate care circulă în Bosnia și Herzegovina.

„Jumătate din țară a sprijinit palestinienii, în timp ce cealaltă jumătate a luat partea țării evreiești.”

„Acest război simbolic a început pe 10 mai, când fațada Primăriei din Sarajevo a fost iluminată în culorile steagului palestinian. La acea vreme, primarul din Sarajevo, Benjamina Karić, a trimis un mesaj pe Twitter, explicând că municipalitatea a făcut acest lucru pentru a-și exprima solidaritatea față de victimele nevinovate și familiile acestora.”

„După acest gest al primăriei, persoane anonime au legat steagul Palestinei de Podul Vechi din Mostar.” Primarul din Mostar, Mario Kordić ar fi refuzat cererea de a ilumina acest pod în culorile steagului palestinian, așa cum s-a întâmplat în Sarajevo.

„Guvernanții din Republica Srpska au contribuit și ei la acest război al simbolurilor, iluminând clădirea din Banja Luka, unde se află sediul președintelui acestei regiuni, îu culorile drapelului Israelului. Același lucru s-a întâmplat la Trebinje (estul Herzegovinei, n.r.,) zidurile orașului vechi fiind iluminate în aceste culori.”

Și mass media din țară s-a împărțit, iată ce a observat www.jutarnji.hr: „Cei din Federație informează în detaliu despre suferința palestinienilor, în timp ce, în Republica Srpska, presa scrie despre victimele israeliene.”

Bosnia și Herțegovina este una dintre țările în care Israelul nu are ambasadă, dar unde există ambasadă palestiniană.

 

Kosovo: ”Toți suntem vinovați dacă o fată este violată”

Grazeta.com relatează „un eveniment scandalos care a avut loc recent la școala Faik Konica din Pristina.” Trei băieți din clasa a VII-a au agresat sexual o fetiță din clasa I, în curtea școlii. Există și o filmare a agresiunii care a fost difuzată pe internet.”  

Directoarea școlii ar fi fost, de asemenea, la curent de ceea ce s-a petrecut. Însă, potrivit surselor jurnaliștilor, aceasta doar i-ar fi certat pe studenți, spunându-le că videoul nu ar fi trebuit distribuit.

Grazeta a solicitat tuturor mass-media care distribuie acest videoclip să îl elimine din motive de confidențialitate și să nu mai victimizeze copilul care a fost ținta agresiunii sexuale.”

„Toți suntem vinovați dacă o fată este violată. La fel cum suntem cu toții vinovați că am creat băieți violenți la această vârstă,” scrie Grazeta.

„Principalii vinovați ai violenței împotriva fetelor și femeilor și a nesiguranței lor nu sunt doar indivizii violenți, ci o întreagă societate violentă, mass-media este cea care incită la violență sub diferite forme, statul cu organele sale de ordine este cel care legitimează această violență prin faptul că nu face dreptate victimelor și nu îi responsabilizează pe făptași pentru acțiunile lor, creând astfel mai mulți fix asemenea lor”, mai scrie sursa citată.

Publicația a organizat o acțiune de protest în fața Ministerul Educației de la Pristina pentru a atrage atenția asupra politicilor educaționale neadecvate „care mențin patriarhatul ce se dovedește violent pentru fete în interiorul și în afara școlilor.” La acest eveniment, manifestanții au cerut: introducerea educației sexuale în școli, un mediu sigur pentru elevi, angajarea de asistenți sociali și a psihologi în toate școlile.

 

Muntenegru: Copiii sunt expuși riscului de exploatare sexuală în scop comercial în Balcanii de Vest

Acesta este titlul unui articol din www.pobjeda.me care citeaza un nou raport al Inițiativei globale împotriva criminalității organizate transnaționale.

Raportul facere referire și la exploatarea prin intermediul noilor tehnologii de comunicare. Potrivit acestui studiu, intitulat Exploatat în fața ochilor noștri, „conștientizarea și capacitățile societăților și instituțiilor din Balcanii de Vest sunt limitate, astfel încât acestea nu răspund în mod adecvat la exploatarea sexuală a copiilor.”

De asemenea, lipsesc datele statistice actualizate și centralizate și există „tendința de a nu raporta cazuri de exploatare sexuală, ceea ce înseamnă că cifrele semnificativ mai mici decât cele reale.”

 

Albanezii au continuat să plece din țară în ciuda restricțiilor anti Covid

www.gazeta-shqip.com publică un articol despre migrația crescândă a cetățenilor albanezi, în special a tinerilor, fapt care „pune în discuție dezvoltarea stabilă a țării în viitor.”

„Statisticile publicate de de Institutul de Statistică (INSTAT) arată că din 2011, când au fost introduse primele date, și până în 2020, numărul persoanelor plecate din Albania a ajuns la 423.700.”

În același timp, s-au întors în țară 242.800 de persoane, migrația netă din această perioadă ajungând la 181.000 de oameni. Tendința a continuat și anul trecut, „chiar și în condițiile și restricțiile impuse de pandemia Covid-19.”

Albania are aproximativ 2.800.000 de locuitori.

Potrivit expertului în imigrație, Ilir Gëdeshi, „crizele economice din Albania sunt urmate de un val de migrație. Crizele din anii 1990, 1997 și 2008 au susținut această realitate. Criza cauzată de pademie riscă să sporească plecarea oamenilor.”

 

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Luka SITARICA, Muntenegru

Kridens LAÇI, Albania

Rina HODA, Kosovo

Svetislav DRAGOVIC, Bosnia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 25 mai 2021