Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a ajuns Muntenegru în capcana ”ipotecii chinezești”. Și cum poate scăpa

autostrada_muntenegru_china.png

Timp de șase ani muncitorii chinezi au săpat tunele și au ridicat viaducte în Muntenegru pentru o autostradă care nu duce nicăieri...
Image source: 
AFP via France24

Construcția în Muntenegru a unei porțiuni de autostradă de 42 de kilometri, finanțată de China, a adus micul stat din Balcani în pragul falimentului. Autostrada, niciodată finalizată sau profitabilă din punct de vedere economic, pune în pericol suveranitatea acestui stat. Cum de a fost posibil?

Pe scurt, putem vorbi despre un amestec nociv de naivitate în luarea unor decizii strategice, de megalomanie și de corupție. Plus, bineînțeles, un plan bine pus la punct al Chinei de a-și subordona state sărace, cu mari nevoi de investiții.

După cum explică săptămânalul sârb Vreme, preluat de Courrier International, totul seamănă cu o partidă de go, un joc tactic și strategic chinezesc datând de mai bine de douăzeci și cinci de secole.

Principiul jocului implică înconjurarea strategică pe termen lung a adversarului. Este un joc lent, care poate dura câteva zile.

Inspirată de principiile acestui joc antic, Republica Populară Chineză a introdus în 2012 inițiativa cunoscută și sub numele de „Noul drum al mătăsii”, menită a modela o nouă ordine mondială prin investiții în infrastructură: drumuri, căi ferate, poduri, porturi etc.

Iar Muntenegru s-a dovedit a fi ținta perfectă. Această mică țară de 600.000 de locuitori, o atracție turistică dar cu o infrastructură rutieră subdezvoltată, avea mare nevoie de investiții.

La sfârșitul lunii februarie 2014, guvernul Muntenegrului, condus atunci de Milo Djukanovic, a semnat un acord cu compania de stat chineză CRBC (China Road and Bridge Corporation) pentru proiectarea și construirea unei secțiuni de 42 de kilometri între capitala Podgorica și orașul Kolasin din nord.

Contract fără proiect

Contractul a fost semnat fără niciun document real de proiectare și construcție - prima greșeală majoră.

Apoi a fost semnat un contract de împrumut pe 20 de ani cu bancă publică chineză Exim Bank de aproape un miliard de dolari, cu o dobândă anuală de 2%. O altă greșeală – moneda țării este euro și astfel guvernul de la Podgorica s-a expus riscului fluctuației de curs. Iar suma reprezenta la acea vreme 30% din PIB-ul muntenegrean.

Conform înțelegerii, Muntenegru renunța, de asemenea, la suveranitate în cazul unei dispute: Beijingul urma să se ocupe de aceasta și nu organismele internaționale. O greșeală colosală.

Companiile chineze de construcții, aparținând statului și sprijinite astfel de guvernul de la Beijing, nu se mai încurcau în analize detaliate privind costurile sau impactul asupra mediului, aspecte asupra cărora Podgorica nu mai avea vreun control. Doar trebuia să achite nota de plată.

Iar dacă vorbim despre megalomanie, să observăm că proiectul se dovedea din prima clipă neprofitabil: potrivit publicației din Serbia, pentru a rambursa împrumutul din taxe, un vehicul ar trebui să treacă acolo la fiecare trei secunde, douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, în următorii paisprezece ani.

Documente ”secrete”

China a devenit astfel principalul creditor pe termen lung al Muntenegrului, care a garantat împrumuturile cu propriile resurse.

Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au subliniat acest pericol în aproape toate documentele referitoare la Muntenegru. Iar ziarul american Washington Post vorbea despre „ipoteca chineză asupra Muntenegrului”.

Și apoi a fost corupția.

Documentele arată că peste 86 de milioane de euro au fost plătite pentru salariile a puțin peste 1.400 de chinezi angajați în 2018, sau echivalentul uluitor de 5.000 de euro pe lună pe lucrător.

Nu s-au știut prea multe despre proiect, deoarece multe documente au fost declarate secrete. O altă sursă de corupție: acest proiect de un miliard de euro a fost realizat fără licitație publică.

Construcția autostrăzii de 42 de kilometri nu a fost finalizată în termenul contractat, dar prima tranșă de credit chinezesc, în valoare de 30 de milioane de euro, are scadența în această lună.

Și celelalte secțiuni ale autostrăzii de 170 de kilometri, care ar trebui să lege Serbia de litoralul muntenegrean trebuie încă finalizate, cu 1 miliard de euro sau mai mult.

Speranțele se leagă acum de planul economic și de investiții al UE pentru Balcanii de Vest, care se ridică la 9 miliarde EUR și de împrumuturi pe termen lung de la băncile europene.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 2 iunie 2021