Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Comisia susține aderarea României la Spațiul Schengen: câteva precizări necesare

schengen.png

Plăcuța care marchează una din intrările în orășelul Schengen din Luxemburg, cel care a dat numele Tratatului european
Image source: 
Reuters via rfi.fr

A fost mult dezbătută pe rețelele sociale știrea potrivit căreia Comisia Europeană cere includerea în Spațiul Schengen a României, Bulgariei și Croației – cei mai noi membri ai Uniunii Europene. Dar este aceasta o veste atât de bună pe cât s-ar părea?

Propunerea a fost inclusă în nouă strategie pentru a transforma spațiul Schengen într-unul mai puternic și mai rezilient. Extinderea este propusă de Executivul european, alături de o mai bună gestionare a frontierelor externe sau o mai bună cooperare a statelor membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor.

Este aceasta o veste bună pentru cele trei state care de ani de zile bat la ușa Spațiului Schengen? Poate – și asta doar pe jumătate. Să explicăm:

Este clar că Spațiul Schengen are nevoie de o reconsolidare după aproape un deceniu în care s-a confruntat cu crize succesive: terorism, migrație ilegală și, mai recent, pandemia. De fiecare dată, statele membre au ales ca răspuns izolarea în locul cooperării.

Aceasta nu a făcut decât să dea apă la moară partidelor de extremă dreapta, pentru care Spațiul Schengen și, în general, libera circulație reprezintă problema și nu soluția. Multe dintre ele au chiar în programul lor desființarea Spațiului Schengen și revenirea la controalele la frontiere, cum se întâmpla în Comunitatea Economică Europeană a anilor 1970-1980.

Persistă, așadar, o lipsă de încredere și de aici încep și problemele statelor candidate, printre care și România. Din moment ce membri vechi ai Uniunii Europene nu au încredere unii în alții și impun controale la frontiere cu fiecare criză, cum ne putem aștepta să aibă încredere în noii membri? Mai ales când asupra lor planează acuzații de corupție.

Extinderea spre Est, o greșeală?

Mai mult, prin vechile state membre circulă ideea potrivit căreia extinderea spre est, în general, a fost o idee proastă – ”Iată cum s-a pricopsit Uniunea Europeană cu unii precum Orban sau Kaczinski sau cu state corupte precum România și Bulgaria. Și, dacă tot am făcut greșeala de a-i lăsa înăuntru, atunci măcar să-i ținem în afara Spațiului Schengen pe cei care nu au aderat încă”, ar spune susținătorii acestei idei.

Ideea nu este una majoritară în vechile state membre, dar este vehement susținută de unele grupări eurosceptice care adesea influențează agenda partidelor mainstream – fie pentru că se află în coaliții de guvernare, fie pentru că sunt suficient de vocale pentru ca guvernele să nu vrea să-și facă probleme suplimentare și să riște pierderea de puncte electorale. Mai ales în contextul în care tendința politică în aceste state se deplasează mult spre dreapta.

Iar dacă privim la aspectele instituționale, Comisia Europeană susține aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen încă din 2011, dar dosarul nu a putut primi niciodată votul unanim al statelor membre, în cadrul Consiliului. Obiecții au venit, pe rând, de la Țările de Jos, Franța, Germania, Austria, Danemarca și altele – între timp, unele și-au schimbat poziția, altele nu și de fiecare dată mai apare câte un nou stat sceptic.

Ei bine, așa arată ”Europa națiunilor”!

În cele din urmă, aderarea la Spațiul Schengen ține prea puțin de instituțiile europene, de Comisie sau Parlament, acolo unde avem toată susținerea. Aceasta este o chestiune care ține de relațiile bilaterale.

Și, dacă vreți, este un indicator a ceea ce ar însemna pentru România o Europă zisă ”a națiunilor”, idee pe care o mai vântură și pe la noi unii conservatori. Ar însemna, de fapt, o marginalizare fără perspective.

Și atunci, este o veste bună faptul că executivul european reiterează susținerea pentru aderarea României? Da, în măsura în care Bruxelles-ul vede extinderea ca pe o modalitate de întărire a Spațiului Schengen.

Vestea ar fi cu adevărat mare dacă aceasta ar schimba cumva poziția unor vechi state membre. Deocamdată nu avem niciun semnal în acest sens.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 4 iunie 2021