Confesiunile forțate ale lui Protasevici provoacă confuzie generalizată

La momentul apariției acestui așa-numit interviu cu durată de 1 oră și 35 de minute, Sviatlana Țihanouskaya se afla de ore bune în Varșovia unde avea întâlniri cu diaspora belarusă, inclusiv participarea la un miting de proporții în centrul istoric al Varșoviei. Pe agenda liderei belaruse se aflau programate pentru ziua de astăzi întâlniri la vârf cu președintele Poloniei, primarul Varșoviei, precum și lideri belaruși din diaspora care formează infrastructura de organizații ale opoziției belaruse față de Lukașenka. Nu este un secret că, deși consiliul și centrul organizațional al Sviatlanei Țihanouskaya se află la Vilnius, totuși cea mai mare parte a rezistenței organizaționale și umane a diasporei belaruse față de Lukașenka se concentrează în Polonia, și mai ales în Varșovia. Mitingul și-a propus să marcheze un moment de solidaritate în ajunul sărbătorii de astăzi când Polonia marchează oficial ziua primelor alegeri libere și democratice post-comuniste din 1989.

Exact în acel moment de vârf al a mitingului din Varșovia, canalul de stat ONT (ОНТ), unul din canalele de propagandă ale lui Lukașenka, a difuzat așa-numitele confesiuni ale lui Roman Protasevici. În compania unuia din principalii artizani ai mecanismului de propagandă a lui Lukașenka, adică directorul canalului belarus de stat, un anume Marat Milonov, prizonierul Roman Protasevici și-a ”recunoscut” vina pentru prejudiciul ”intenționat” pe care l-ar fi produs statului belarus cu ajutorul activității la canalele de Telegram pe care le-a editat în ultimul an, dar și alte presupuse activități ale organizațiilor civice belaruse cu sediul în Varșovia. De o maniera structurată, într-o lumină de studio montată ca să ascundă semnele de tortură de pe fața și corpul lui Protasevici, deja puternic fardat, tânărul belarus a denunțat aproape orice acțiune pe care a întreprins-o împotriva regimului Lukașenka. Și mai grav, pe parcursul acestui așa-zis interviu-interogatoriu cu public TV, Protasevici a vehiculat numele a multor zeci de jurnaliști, experți, lideri de opinie, activiști politici din opoziție și, mai ales, liderii Consiliului Politic Coordonator al Opoziției Belaruse din jurul Sviatlanei Țihanouskaya, punându-i pe toți într-o lumină profund defăimătoare. Protasevici a lansat multiple comentarii despre intrigi și invidii printre liderii belaruși, a descris presupuse acțiuni conspirative ale serviciilor secrete lituaniene și poloneze, a explicat scheme obscure de finanțare a diasporei belaruse, și, nu în ultimul rând a ”confirmat” ipoteze lansate de interlocutorul său cu privire la ansamblul operațiunii de opoziție care ar fi îndreptată nu numai împotriva Belarusului lui Lukașenka, dar și împotriva Rusiei lui Putin. Într-un final, Roman Protasevici a început să plângă și să-i ceară iertare lui Lukașenka, iar pe această notă interviul a luat sfârșit. Este important de notat, că, conform celui care i-a luat interviul lui Protasevici, publicul a vizionat doar o treime din întreg interviul, lăsând să se înțeleagă că probabil vor mai urma și alte episoade din confesiunea forțată a tânărului jurnalist.

Imediat după acest interviu-interogatoriu, primul care a reacționat în spațiul public a fost nimeni altul decât tatăl lui Roman Protasevici, un fost cadru universitar la Academia Militară din Minsk și licențiat în psihologie. Acesta a declarat că cel mai probabil fiul său a fost nu numai torturat, dar i s-au injectat și substanțe psihotropice menite să inducă o stare de euforie. Imediat după, unul din principalii consilieri ai Sviatlanei Țihanouskaya, Franak Viaciorka, a declarat că, având în vedere torturile pe care a trebuit să le suporte Roman Protasevici, e și normal ca ceea ce acesta a proiectat la canalul de stat ”să vină deja de la alt om”, un om înfrânt de tortură și transformat într-o unealtă de propagandă.

Cel mai probabil, vor mai dura câteva zile până ce opoziția belarusă și comunitatea internațională ce susține cauza eliberării lui Protasevici, vor internaliza și accepta emoțional multiplele denaturări, minciuni, defăimări și distorsiuni pe care le-au extras torționarii lui Lukașenka de la Roman Protasevici, fiindcă ce am urmărit ieri a fost o proiectare vie a scenelor distopice descrise de George Orwell, atunci când un om ajunge să se respingă pe sine însuși în rezultatul torturii. În același timp, la capătul a mai puțin de două săptămâni de când a început criza din jurul răpirii lui Protasevici. Lukașenka obține cam tot ce și-a dorit, adică înfricoșarea opoziției și estorcarea unor confesiuni ce vor fi multiplicate pe viitor pentru a se legitima. Lukașenka obține recunoașterea forțată a unui lider important de organizarea "răscoalei" din august-septembrie 2020, și mai obține sprijin financiar de la Moscova în semn de susținere din partea lui Putin. Din punctul de vedere al dictatorului belarus, să joci dur rentează, sau, daca doriți, a fi călău înseamnă să câștigi.