Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Senatul a decis : condamnații pentru corupție rămân fără pensii speciale. Cum va muta Camera Deputaților?

justice_blind.jpg

Image source: 
AFP

În plin scandal legat de pensiile speciale, aflate din nou în dezbatere după ce guvernul s-a angajat la Bruxelles să reformeze sistemul, Senatul a adoptat un proiect de lege care i-ar lăsa fără pensii de serviciu pe toți beneficiarii condamnați definitiv pentru fapte de corupție legate de funcția publică exercitată. Senatul este prima cameră sesizată. Ce impact ar putea avea legea, dacă va trece de Camera Deputaților, for decizional?

Proiectul de lege prevede că nu vor mai beneficia de pensie de serviciu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, membrii Corpului diplomatic şi consular, judecătorii Curţii Constituţionale, personalul aeronautic civil navigant, membrii Curţii de Conturi care au fost condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie. ”Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea sau încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de o persoană dintre cele menţionate, aceasta este repusă în situaţia anterioară şi se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsită”, se mai arată în proiect. La RFI, Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, spune că, moral, proiectul ar putea fi considerat a fi just, deși se pune întrebarea dacă nu se creează o discriminare între o astfel de persoană care și-ar pierde dreptul la pensie specială și un alt condamnat pentru o infracțiune similară care nu și-ar pierde acest drept legal, fapt care pune și problema constituționalității unei astfel de măsuri. Adevărata întrebare este însă dacă nu e un alt proiect care ar putea să placă la popor dar pe care politicienii îl vor abandona și, mai ales, dacă un astfel de proiect ar avea vreun impact real, spune Ovidiu Voicu.

”Din punct de vedere politic vedem că întodeauna la prima cameră lucrurile sunt mai simple…Mai rar se întâmplă ca bătălia reală să se dea la prima cameră. Bătălia reală se dă în camera decizională și s-ar putea întâmpla, fără să fie pentru prima oară, ca proiect de lege să treacă doar de prima cameră dar, pentru că unii politicieni nu s-au deranjat să lupte pentru el sau, dimpotrivă, unii politicieni doresc să și-l afișeze la butonieră ca o realizare…Avem și a doua perspectivă, cea economică : dacă această inițiativă schimbă cu adevărat ceva. Probabil că nu : numărul persoanelor din acele categorii care sunt condamnate pentru fapte de corupție este foarte mic. Noi trebuie să ne amintim că, de fapt, cele mai multe pensii speciale sunt pentru magistrați și pentru personalul din structurile de forță : military, polițiști și dintre aceștia puțini ajung să fie condamnați pentru fapte de corupție. Deci acest proiect de lege rămâne symbolic, mai degrabă”, spune Ovidiu Voicu.   

Și fostul judecător constituțional Augustin Zegrean suspectează doar un joc politic care dă bine și le amintește parlamentarilor că legea prevede déjà pierderea dreptului la pensia special pentru magistrații condamnați definitive pentru acte de corupție. Teoretic, Curtea Constituțională nu a sancționat măsura când a venit vorba de magistrați drept care extinderea ei la alte categorii s-ar putea să nu se blocheze la CCR dar, avertizează fostul președinte al Curții Constituționale, se pune întrebarea dacă măsura nu este disproporționată.

”Dacă este valabil pentru magistrați poate fi pentru toată lumea. Nu ar fi neconstituțional pentru că CCR a acceptat această formulă. Sigur că vor mai fi atacuri la Curtea Constituțională în legătură cu această formulă de pierdere a dreptului la pensie…Ce nu este corect la legea care este în vigoare este că faptul că persoana pierde definitiv dreptul la pensie. Avem cazuri multe de magistrați care au fost condamnați la închisoare fie cu executare, fie cu suspendare. Durează un an, zece, cât i-a fost dată pedeapsa dar pensia I se ia pe vecie. Aici este de discutat dacă este corect sau nu”, explică fostul judecător constituțional.

În completare, datele furnizate în ianuarie de către Direcția Națională Anticorupție arată că în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați, din 2002 pânî în 2018, D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați, iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați. În același timp, după pierderea de către D.N.A. a competenței privind infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați și până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupție. Tot potrivit DNA, în anul 2020, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 258 hotărâri penale un număr de 450 inculpați. 134 condamnați activau în mediul public, dintre care execută pedepsele în detenție 41. Între persoanele condamnate definitiv sunt doar 6 angajați M.A.P.N, 2 judecători, 2 procurori, 5 avocați și 18 angajați M.A.I., deci persoane care ar urma să își piardă dreptul la pensia de serviciu pe baza proiectului de lege.