Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mesaj pozitiv al unui oficial UE pentru Balcanii de Vest. Dar aderarea este încă departe

stassoli.jpg

Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli
Image source: 
Facebook / David Sassoli

Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, s-a pronunțat duminică în favoarea aderării statelor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană. Într-o discuție cu grupul german Funke Mediengruppe, el a numit extinderea un “proiect pozitiv pentru pace şi prosperitate”. Dar în ce măsură această declarație răspunde așteptărilor regiunii?

Potrivit președintelui Parlamentului European, „extinderea poate aduce beneficii imense atât regiunii, cât şi Europei în ansamblu, ajutând la asigurarea unui continent stabil, prosper şi paşnic”.

Declarația vine cu puțin timp înainte ca Slovenia să preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie. Și, așa cum este de așteptat, o atenție specială va fi acordată țărilor din Balcanii de Vest și procesului de extindere a UE în această regiune.

În toamna acestui an, Slovenia va găzdui summitul UE-Balcanii de Vest iar Ljubljana promite că se va strădui să sprijine redresarea economică a țărilor din regiune.

În octombrie 2020, Comisia Europeană a adoptat un Plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, în valoare de 9 miliarde de euro, pentru a stimula redresarea economică pe termen lung a regiunii, a sprijini tranziția verde și digitală, precum și pentru a promova integrarea regională și convergența cu Uniunea Europeană.

Deosebiri majore

Dar dincolo de declarațiile încurajatoare, situația de pe teren este una destul de complicată. Mai întâi, că între statele din regiune există deosebiri majore.

UE se află deja în negocieri de aderare cu Muntenegru şi Serbia, însă procesul înaintează greu. Muntenegru este prins în ceea ce se cheamă ”ipoteca chinezească”, un contract păgubos pentru construirea unei autostrăzi, care amenință să împingă țara în faliment.

În Serbia, regimul autoritar al președintelui Vucic este departe de ceea ce îndeobște înțelegem drept standarde europene. Iar apropierea de Rusia ridică, în cele din urmă, mari semne de întrebare cu privire la loialitatea Belgradului față de tabăra occidentală.

Albania şi Macedonia de Nord sunt candidaţi oficiali la deschiderea negocierilor. În timp ce Bosnia-Herţegovina şi Kosovo sunt considerate până acum state potenţial candidate la negocieri, prea slabe pentru a putea spera la mai mult, în momentul de față.

Apoi, chiar între statele membre există diferențe de abordare a regiunii.

La sfârşitul anului trecut, Cehia şi Slovacia au blocat adoptarea unui text important privind progresele în procesul de extindere a Uniunii.

Iar Bulgaria respinge începerea negocierilor de aderare la UE ale Macedoniei de Nord ca urmare a unei disputei generate de istoria și limba comună.

Sofia refuză să recunoască existența limbii macedonene, susţinând că este un dialect bulgar. Decizia blochează, de asemenea, și începerea negocierilor de aderare cu Albania.

În sfârșit, regiunea a încetat să mai fie doar curtea din spate a Uniunii Europene.

Puteri precum Rusia, China şi Turcia sunt tot mai influente și pot pune mari probleme proceselor de aderare.

În aceste condiții, declarația președintelui Parlamentului European este pozitivă, dar nu poate face uitată o lungă perioadă în care regiunea a părut mai degrabă neglijată de Uniunea Europeană.

Este adevărat că perspectiva de aderare acordată acestor state a contribuit la menținerea unui sfert de veac de pace în Balcanii de Vest, dar pentru o adevărată europenizare a regiunii este nevoie de un angajament mai ferm.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 7 iunie 2021