Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Papa Francisc refuză să se întâlnească cu Viktor Orban (National Catholic Register)

papa_francisc_5.jpg

Image source: 
RFI

Revista presei Europa Plus:

- Papa Francisc nu are intenția de a se întâlni cu premierul Viktor Orban în cursul vizitei pe care o va efectua în Ungaria în septembrie a.c., afirmă surse bine informate de la Vatican și Budapesta.

- Noul program economic și social propus de partidul de guvernământ ”Dreptate și Justiție” a reaprins dezbaterile contradictorii cu privire la clasele sociale din Polonia.

- De ce își pierde popularitatea președintele Lituaniei?

Papa Francisc, care va vizita în luna septembrie Ungaria pentru a participa la un Congres Euharistic Internațional, nu are intenția de a se întâlni cu premierul Viktor Orban și nici cu președintele țării, János Áder, potrivit ziarului american National Catholic Register citat de publicația maghiară 444.hu.

Atât surse oficiale de la Vatican cât și de la Budapesta au declarat, potrivit ziarului citat, că în prezent se depun eforturi diplomatice pentru a-l convinge pe Papă să se întâlnească totuși cu liderii politici maghiari și să-și prelungească vizita în Ungaria, care potrivit programului actual va dura doar o zi, pe 12 septembrie a.c.

”Este o tensiune politică crescândă pentru că voința Papei este de a evita orice întâlnire politică, inclusiv vizita de la Palatul prezidențial, prevăzută inițial în program”, a declarat pentru National Catholic Register o sursă bine informată de la Budapesta.

Potrivit programului actual, Papa va fi adus de la aeroport direct la sediul din Piața eroilor din Budapesta, unde are loc Congresul și imediat după slujba de închidere a reuniunii va pleca la Bratislava.

De altfel Papa nu a ascuns niciodată dorința sa de a evita întâlnirile politice, amintește National Register. Anul trecut, când posibilitatea vizitei a fost evocată pentru prima oară, el a declarat explicit că nu va participa decât la Congres și că nu are în proiect nicio altă vizită. Pe 8 martie, la întoarcerea din Irak, Papa a repetat că vizita din Ungaria ”nu are ca scop decât participarea la slujbă și dacă Bratislava e la doar două ore distanță de ce să nu mă duc și până acolo?”

Partea ungară este contrariată în special de faptul că vizita la Bratislava este programată să dureze trei zile, față de doar o zi în Ungaria, mai scrie ziarul. ”Ar fi o insultă pentru maghiari și o palmă pentru Viktor Orban. Ar fi un scandal”, a declarat un prelat maghiar care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Oficialitățile maghiare au anunțat inițial că programul oficial al vizitei va fi publicat pe 26 mai, dar de atunci anunțul se tot amână.

National Catholic Register  mai reamintește că Papa Francisc s-a declarat în repetate rânduri împotriva politicii anti-imigrație a guvernului Orban și că niciodată în trecut, chiar dacă vizita nu a durat decât o zi, nu s-a întâmplat ca Papa să nu se întâlnească cu liderii politici ai națiunii respective.

 

Polonia: ”Clasa de mijloc”, din nou defavorizată?

Noul program economic și social propus de partidul de guvernământ ”Dreptate și Justiție” a reaprins dezbaterile contradictorii cu privire la clasele sociale din Polonia, în special în privința ”clasei de mijloc”, despre care foarte mulți observatori spun că este, din nou, defavorizată, scrie publicația polityka.pl.

”Pariind pe principalele valori ale polonezilor, Religia și Naționalismul, Kaczyński a fabricat o narațiune cu care a convins clase sociale foarte diferite, iar cultivarea mândriei de a fi polonez este un remediu facil la sentimentul de inferioritate care îi caracterizează pe foarte mulți polonezi”, spune într-un interviu acordat în acest context publicației citate Andrzej Leder, profesorul  de filozofie la Universitatea din Varșovia și psihoterapeut.

”Atât ”poporul” cât și ”elitele” – noțiuni care ele însele aparțin unei gândiri de tip feudal -  susțin acest partid populist, care face din Polonia un stat retrograd din punct de vedere social și al mentalităților. Suntem cu toții victime ale unei imense iluzii.

În ziua de astăzi bogățiile nu aparțin unei nobilimi, unei elite așa cum se întâmpla în Evul mediu. Bogățiie aparțin statului și multinaționalelor. Polonia este un stat semi-periferic, în care nu există mari averi, așa cum există în Germania să zicem familia Krupp, sau Bettencourt în Franța. La noi îmbogățiții sunt salariați privilegiați: din aparatul de stat, din marile bănci etc.

De cealaltă parte, avem așa numita clasă de mijloc, care este dominată de un sentiment de inferioritate și, în consecință, de un fel de dorință de răzbunare față de cei bogați și în general față de toți cei care au succes.

Acest partid a reușit, prin populism, să-și atragă aceste două mari tipuri de electorat. Opoziția a rămas doar cu cei bine educați, în general cu profesii liberale: medici, avocați, profesori. Iar interesul pentru educație, în loc să fie încurajat este descurajat: reforma ministrului Gowin (al educației – n.r.) a distrus practic colegiile din provincie și a slăbit mult universitățile din provincie, care erau centre culturale extrem de importante.

Este în interesul lor, al acestui partid populist, ca poporul să nu fie educat”, explică în interviu profesorul Andrzej Leder.

 

Lituania: De ce își pierde președintele din popularitate?

Președintele Gitanas Nausėda este poate cel mai popular om politic din Lituania, dar este clar că popularitatea sa este în scădere și că a coborât mult sub cea a predecesorilor săi, scrie profesorul Kęstutis Girnius de la Institutul de Științe Politice al Universității din Vilnius în publicația delfi.lt.

În general președinții pot fi populari pentru că par uneori detașați de disputele politice, sunt priviți ca niște arbitri, dau mesaje de reconciliere sau de încurajare în momentele importante și reprezintă țara pe scena internațională.

Din acest punct de vedere era clar de la bun început că popularitatea actualului președinte va fi limitată. Chiar din momentul în care a intrat în cursa prezidențială pentru alegerile din 2019, domnul Nausėda și-a anunțat explicit dorința de a influența politicile economice și sociale ale țării și că va încuraja așa-numitul ”Stat-Providență”.

Alegătorii sunt foarte sensibili la deciziile instituționale privind salariile, pensiile, taxele, iar un om politic, chiar și un președinte, care intră pe ”lista neagră” a electoratului, are puține șanse să mai iasă.

Predecesoarea sa, doamna Grybauskaitė, a înțeles la timp acest lucru. Rareori ea a venit cu propuneri legislative concrete și a ales cu mare atenție legile pe care le-a respins prin veto, reușind astfel să-și păstreze un capital politic și o apreciabilă cotă de popularitate.

Acum, relația președintelui Nausėda cu actualul guvern este tensionată, conservatorii dând chiar semne că ar dori să-i limiteze acestuia puterile constituționale. Mai mult decât atât, se dorește ca premierul să-l înlocuiască pe președinte în misiunea de a reprezenta țara la Consiliul European.

Iată deci că, după ce am avut un președinte (doamna Grybauskaitė ) care critica guvernul și coaliția de guvernare, avem acum situația inversă, un lucru care nu s-a mai întâmplat până acum: guvernul îl atacă pe președinte.

Acestea sunt conflicte care nu ar trebui să existe, iar ocurența lor arată că nu vor fi deloc ușor de rezolvat”, conchide editorialistul.

 

Au participat la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Szilard Fekete – Ungaria

Julia Brzózka - Polonia

Karolina Vingytė – Lituania

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 9 iunie 2021