Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Criminalul din Bosnia” închis pe viață. Și câteva lecții pentru prezent

ratko_mladic.png

Portretul lui Ratko Mladic pictat pe un perete, în semn de respect și apreciere, pe o stradă din Belgrad, 8 iunie 2021
Image source: 
Andrej Isakovic AFP via rfi.fr

Justiţia internaţională l-a condamnat definitiv la închisoare pe viaţă pe fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici. El a fost găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în timpul Războiului din Bosnia din perioada 1992-1995.

Tribunalul ONU a menținut, de fapt, o sentință de închisoare pe viață, acordată pentru rolul lui Mladic în uciderea a 8.000 de bărbați și băieți musulmani în Srebrenița (Bosnia), în 1995. A fost cea mai gravă atrocitate petrecută pe pământ european după încheierea celui de-al doilea război mondial.

În 2016, instanța internațională l-a condamnat și pe fostul lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, pentru planificarea aceluiași masacru și pentru alte infracțiuni. Sentința inițială, de 40 de ani, a fost transformată în închisoare pe viață în 2019.

Într-un fel, tribunalul ONU marchează, simbolic, finalul unui episod cutremurător al istoriei noastre recente. Dar aceasta nu înseamnă că acest capitol se încheie cu totul – doar avem acum întregul tablou pentru a-i înțelege mai bine semnificațiile.

 

Un semnal bun: până la urmă, criminalii plătesc

Mai întâi, transmite mesajul că până la urmă, criminalii de război și cei responsabili de crime împotriva umanității își vor afla pedeapsa. Că faptele abominabile pe care le-au comis îi vor urmări toată viața și, într-o zi, vor plăti.

Apoi, să remarcăm că, până în ultima clipă a procesului, fostul lider sârb a refuzat să recunoască autoritatea tribunalului, numindu-l "un copil al puterilor vestice". Și s-ar putea să-și fi câștigat ceva admiratori în felul acesta

Adevărul este că în zilele noastre, odată cu avântul dezinformării și dezvoltarea rețelelor sociale, s-a consolidat și un cult al criminalilor de război. Există în unele segmente ale societății un fel de fascinație pentru dictatori, crimă și criminali – unii le consideră soluții simple și la îndemână pentru un fel de asanare a societății.

Desigur, celor deja radicalizați, acest episod nu le va schimba convingerile, ba chiar, probabil, le va întări. Pentru ceilalți, însă, masacrul de la Srebrenița poate fi o lecție despre ce se poate întâmpla atunci când decizia este lăsată în mâinile unor fanatici și criminali. În realitate, crima nu poate fi nici o dovadă de curaj, nici una de patriotism.

 

Un semnal rău: slăbiciunea ”comunității internaționale”

În al doilea rând, să ne amintim de împrejurările care au dus la acest masacru. Mii de musulmani au căutat atunci un refugiu în fața unei ofensive nemiloase a sârbilor și s-au grupat în orașul Srebrenița, care era păzit de trupele ONU de menținere a păcii.

Însă contingentul olandez aflat sub drapel ONU s-a văzut nevoit să capituleze în fața unor atacuri sârbești extrem de violente. Orașul a rămas în mâinile sârbilor și ce a urmat se știe. Ulterior, justiția olandeză a atribuit 10% din responsabilitate contingentului ONU, despre care a spus că ar fi putut preveni masacrul.

Povestea aceasta terifiantă ne arată și cât de slabă se poate dovedi adeseori ceea ce îndeobște denumim ”comunitatea internațională”. Că vorbim despre ONU , despre Uniunea Europeană sau alte organizații care susțin o ordine internațională bazată pe reguli, de prea multe ori acestea se trezesc cu un pas în urma criminalilor.

De data aceasta, în ce privește masacrul de la Srebrenița, justiția internațională s-a pronunțat. Însă pentru mulți, foarte mulți oameni, a fost prea târziu.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 10 iunie 2021