Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brexit: „Cârnații discordiei” dintre Londra și Bruxelles

carnati_johnson.png

Premierul britanic Boris Johnson în timpul unei vizite la fabrica de cârnați Heck Food din UK, iulie 2019
Image source: 
© Darren Staples, AFP via France24

Tensiunile legate de o posibilă interdicție a exporturilor de cârnați englezești în Irlanda de Nord amplifică din nou disputa dintre Londra și Bruxelles cu privire la aplicarea acordului Brexit. O adevărată bătaie de cap atât pentru Boris Johnson cât și pentru Uniunea Europeană.

La șase luni de la semnarea oficială a acordului Brexit, tensiunile dintre Regatul Unit și UE escaladează din nou. Întâlnirea care a avut loc săptămâna trecută între negociatorii de la Londra și cei de la Bruxelles nu a dus la soluționarea diferendelor privind aplicarea dispozițiilor referitoare la practicile comerciale în Irlanda de Nord.

Riscul unui război comercial între UE și Regatul Unit, „intransigența” autorităților de la Bruxelles, negociatori europeni ”la capătul răbdării”. Toate astea din cauză unor bucăți de carne?

Se vor exporta sau nu cârnații?

Tabloidele britanice se referă la dispută folosind sintagma „războiul cârnaților”. Nu este ceva nou, această chestiune a fost deja un punct fierbinte în cadrul negocierilor dintre Londra și Bruxelles și înainte de ieșirea efectivă a Regatului Unit din UE în ianuarie 2021.

Și totuși revine acum în prim-plan, când moratoriul de șase luni privind aplicarea anumitor reguli europene de control sanitar al exporturilor britanice către Irlanda de Nord se încheie.

Începând cu 1 iulie, Regatul Unit nu ar trebui să mai poată exporta anumite tipuri de carne către supermarketurile din Irlanda de Nord. Iar faimoșii cârnați englezești, care se încadrează în această categorie, au devenit pentru guvernul britanic, un simbol al neajunsurilor din protocolul nord-irlandez, pus în aplicare după Brexit pentru a evita temuta revenire a frontierelor terestre între Irlanda și Irlanda de Nord.

Deși, din punct de vedere politic este guvernat în mod direct de Regatul Unit, Belfast este supus, în ciuda acordului Brexit în vigoare, regulilor pieței unice europene. Motivul este că Republica Irlanda este parte integrantă a Uniunii Europene.

Întrucât nu se pune problema instalării unor posturi vamale fizice între Irlanda și Irlanda de Nord, care ar putea duce la reizbucnirea violenței dintre unioniști și separatiști, toate verificările produselor englezești  privind respectarea regulilor UE se efectuează în porturile nord-irlandeze, astfel încât granița comercială a fost stabilită în Marea Irlandei.

Și aici cârnații au o problemă: o normă sanitară europeană interzice importul de carne crudă din țările din afara UE, cu excepția cazului în care este congelată la o temperatură de - 18°C. Această regulă a fost adoptată pentru ca în farfuriile consumatorilor să nu ajungă carne din țările în care controalele sanitare pot lăsa de dorit, cum ar fi China, care s-a confruntat cu o serie de scandaluri alimentare. Cârnații englezești însă – la fel ca și unii burgeri și nuggets – intră, de asemenea, în această categorie, deoarece nu sunt înghețați suficient.

Din perspectiva guvernului britanic, acest lucru este inacceptabil din punct de vedere politic, deoarece Irlanda de Nord face parte din Regatul Unit. Guvernul este de părere că și consumatorii din Belfast trebuie să aibă acces la aceeași cârnați ca și consumatorii din Londra.

Un „cal troian”?

Cu toate acestea, „războiul cârnațior” nu este decât „vârful aisbergului”, notează Iain Begg, specialist în politica economică europeană la London School of Economics (LSE), contactat de echipa postului de televiziune francez France 24. „Exporturile de cârnați către Irlanda de Nord sunt nesemnificative și există, la nivel local, capacitatea industrială necesară pentru a putea fi produși și acolo”, susține el.

Ar fi vorba mai degrabă de „o chestiune de filosofie a aplicării măsurilor protocolului nord-irlandez”, afirmă expertul.

Autoritățile de la Londra ar cere autorităților de la Bruxelles puțină flexibilitate, susținând că Regatul Unit nu este China și că „din multe puncte de vedere controalele sanitare sunt foarte asemănătoare cu cele recomandate de reglementările europene”, adaugă specialistul.

Dar UE are, de asemenea, „tot dreptul să refuze să facă o excepție”, remarcă el. Cu atât mai mult dacă ar ceda pentru cârnați, nimic nu ar împiedica autoritățile de la Londra să folosească același argument al asemănării normative de piață unică pentru a nu ține seama de alte reguli. „Autoritățile europene sunt de părere că acești cârnați sunt folosiți drept cal troian”, a spus Iain Begg.

De asemenea, în ultimele săptămâni, Boris Johnson a pus paie de foc declarând că va decide unilateral prelungirea moratoriului aplicării normelor sanitare ale UE până în octombrie 2021. O astfel de inițiativă nu doar că ar fi ilegală în raport cu normele europene, dar ar fi privită și ca o declarație de război comercial, avertizează Maros Sefcovic, vicepreședintele Comisiei Europene care se ocupă de negocierile acordului Brexit cu Londra. În aceste condiții, autoritățile de la Bruxelles nu au nicio intenție să-i facă pe plac Londrei.

Presiuni din toate direcțiile

Mai ales că Uniunea Europeană știe că timpul este de partea sa. În schimb, Boris Johnson este supus unei presiuni internaționale din ce în ce mai mare pentru a ceda. Președintele american Joe Biden, care a sosit pe 9 iunie în Anglia pentru întâlnirea Grupului celor 7 (G7), l-a îndemnat pe prim-ministrul britanic să rezolve cât mai repede posibil situația din Irlanda de Nord. El a dat de înțeles și că viitorul unui acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite ar depinde de cum Boris Johnson reglează această situație.

Boris Johnson însă este prins „între ciocanul lui Joe Biden și nicovala unioniștilor nord-irlandezi”, amintește Iain Begg. O parte a populației nord-irlandeze are deja impresia că a fost abandonată de guvernul britanic în favoarea unor relații bune cu UE. Dacă ar ceda ar alimenta tensiunea deja existentă în regiune.

Faptul că „noua conducere a Partidului Unionist nord-irlandez [în funcție de la jumătatea lunii mai, n.r.] este mai radicală decât precedenta, nu îi va simplifica sarcina”, notează Iain Begg. În multe privințe, în acest „război al cârnaților”, Boris Johnson are de ales între două soluții: să-l supere pe puternicul aliat american sau să se pună rău cu unioniștii nord-irlandezi, capabili să producă daune politice la nivel național.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24