
Politică
Bosnia Herțegovina: Condamnarea lui Ratko Mladic îi înfurie pe liderii politici din Republica Srpska
srpska.png

În timp ce politicienii de la Sarajevo au salutat recenta decizie a Tribunalului de la Haga care l-a condamnat definitiv la închisoare pe viață pe fostul general sârb Ratko Mladic, liderii politici din Republica Srpska, entitate administrativă autonomă de pe teritoriul Bosniei Herțegovina, au reacționat, așa cum era de așteptat, într-un mod diametral opus, notează platforma de știri klix.ba.
”Reacțiile politice din Republica Srbska, atât din partea puterii cât și a opoziției, au fost aceleași: mesaje de glorificare a criminalului”, scrie sursa citată.
Publicația îl citează pe președintele SNSD (de guvernământ), Milorad Dodik, spunând: ”Decizia tribunalului (de la Haga – n.r.) nu are nimic în comun cu justiția și dreptul internațional. Tribunalul a promis că vor fi pedepsiți toți cei vinovați, ceea ce nu s-a întâmplat”.
Cele mai importante partide de opoziție din Republica Srpska au transmis mesaje similare: ”Ceea ce noi, ca popor, trebuie să ținem minte, este că în timpul acestui proces, ca și în procesul împotriva președintelui Radovan Karadžic, nu a fost prezentat niciun document sau probă concretă că acele atrocități invocate ar fi fost comise”, a declarat liderul partidului de opoziție DNS, Nenad Nešić, potrivit sursei citate.
”Republika Srpska”, cu capitala la Banja Luka, este una dintre cele două entități administrative ale Bosniei, cea de a doua fiind ”Federația Bosnia Herțegovina”, cu capitala la Sarajevo.
Republica Srpska a fost înființată în 1992, la începutul războiului din Bosnia, cu scopul de ”a apăra interesele cetățenilor sârbi din Bosnia”, potrivit wikipedia.org.
În timpul războiului din 1992-1995, marea majoritate a croaților și bosniacilor de pe teritoriului Republicii Srpska au fost expulzați. În urma Acordului de la Dayton, din 1995, Republica Srpska a căpătat recunoaștere internațională ca entitate administrativă în interiorul Bosniei-Herțegovina.
Republica Srpska este constituită, la rândul ei, din două teritorii separate, așa cum se poate vedea din harta alăturată (cu roșu - Foto: Wikimedia Commons):
Kosovo: ”Și actualul președinte al Serbiei ar trebui judecat la Haga”
Portalul de știri botasot.info redă o declarație a dr. Binak Maxharraj, fost profesor de filozofie la Universitatea din Kosovo, devenit jurnalist si analist politic, potrivit căruia actualul președinte al Serbiei, Aleksandar Vucic, ar trebui și el trimis în fața Tribunalului de la Haga și judecat pentru crime de război.
”Liderul politic șovin Vucic a fost extrem de activ pe toată perioada războiului din Bosnia (1992-1995 – n.r.), a susținut și a incitat la crime de război, la fel ca Ratko Mladic. Apelul său din timpul războiului, potrivit căruia ”pentru fiecare sârb ucis să fie omorâții 100 de bosniaci” este binecunoscut.
Ratko Mladic a fost și este eroul și modelul lui Alexandr Vucic. Acest om, împreună cu colaboratorii săi, Milan Stamatovic și Jovica Stanisic, trebuie judecați și condamnați pentru crime de război, comise nu numai în Bosnia ci și în Kosovo”, a scris pe pagina sa de Facebook Binak Maxharraj.
Potrivit wikipedia.org, cariera politică a lui Vucic, a început în 1993, atunci când Vucic a fost ales deputat din partea Partidului Radical Sârb (SRS), ultranaționalist, condus de Vojislav Šešelj, un susținător al regimului Milosevici.
În privința deciziei Tribunalului de la Haga, care l-a condamnat recent la închisoare pe viață pe fostul general sârb Ratko Mladic, analistul kosovar crede că pedeapsa a fost prea blândă: ”Ținând cont de monstruozitățile care s-au comis acolo (în Bosnia – n.r.), genocidul împotriva populației civile, cei 100 000 de morți, condamnarea la închisoare pe viață este prea puțin. Ratko Mladic ar fi trebuit condamnat la moarte prin împușcare sau prin spânzurătoare, în fața lumii întregi”, susține profesorul.
Albania se declară pregătită pentru începerea negocierilor de aderare la UE
Premierul Albaniei, Edi Rama și Comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi, au coprezidat Summitul liderilor țărilor din Balcanii de Vest care a avut loc recent la Tirana. Principalele subiecte abordate au vizat refacerea economică a țărilor din Balcani după pandemie și planurile UE în regiune, transmite publicația balkanweb.com.
”Sperăm ca în cel mai scurt timp posibil Serbia și Muntenegru să înceapă negocierile pentru rezolvarea diferendelor în vederea aderării. Dorim de asemenea ca primele conferințe interguvernamentale dintre Bulgaria și Macedonia de Nord să aibă loc luna aceasta și luna viitoare”, a declarat presei după summit comisarul Olivér Várhelyi.
În privința problemelor economice ale regiunii, comisarul european a declarat că UE are în vedere proiecte de investiții în valoare de 30 de miliarde de euro, care vor fi prezentate mai detaliat în luna iulie a.c.
”Am făcut progrese vizibile în privința creării unei piețe libere comune a țărilor de regiune, recunoașterii reciproce a diplomelor universitare și a libertății de călătorie”, a mai spus Olivér Várhelyi.
În ce privește aderarea Albaniei la UE, premierul Rama a declarat că țara sa îndeplinește condițiile pentru începerea negocierilor de aderare și a subliniat că niciun stat membru nu contestă dreptul Albaniei de a deveni stat UE.
Muntenegru: Șeful Casei regale va reprezenta țara la Expoziția Universală de la Dubai
Prințul moștenitor al Muntenegrului, Nicolae, a fost desemnat Comisar pentru pavilionul național al țării la Expoziția Universală de la Dubai, programată pentru perioada 1 octombrie 2021-31 martie 2022, a anunțat ministrul dezvoltării din această țară, Jakov Milatovic, transmite site-ul Radioteleviziunii naționale rtcg.me.
Prințul Nicolae al Muntenegrului (n. la 7 iulie 1944) este Șeful Casei regale Petrović-Njegoš, ai cărei monarhi au condus țara din 1696 până în 1766 și din 1782 până în 1918. În 2011 autoritățile de la Podgorica au recunoscut oficial rolul Casei regale în promovarea identității naționale, a culturii și tradițiilor țării prin intermediul activităților culturale și umanitare, dar nu și politice.
Expoziția universală de la Dubai era programată inițial pentru perioada 20 octombrie 2020- 10 aprilie 2021, dar a fost amânată din cauza restricțiilor impuse de pandemie.
Pavilionul Muntenegrului va avea o suprafață de 200 mp iar tema și mesajul principal vor fi ”Echilibrul dintre Natură și activitățile umane”, a precizat ministrul, care a participat recent la sesiunea constitutivă a Comitetului de organizare a participării Muntenegrului.
La evenimentul de la Dubai vor participa 192 de țări. Organizatorii estimează că numărul de vizitatori va fi de peste 25 de milioane.
Au participat la realizarea Revistei presei Europa Plus:
Svetislav Dragovic - Bosnia Herțegovina
Rina Hoda - Kosovo
Laçi, Kridens - Albania
Luka Sitarica - Muntenegru
Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus
Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei