Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Turcia și Occidentul: semne bune, dar va trece Erdogan la fapte?

biden_erdogan.png

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan la Ankara, 24 august 2016
Image source: 
Turkey's Presidential Press Service / Kayhan Ozer, AFP/ France24

Chiar dacă nu s-a aflat în prim-planul atenției jurnaliștilor și comentatorilor, chestiunea turcă a fost pe agenda recentului summit al Alianței Nord-Atlantice.

Turcia a devenit în ultimii ani aliatul rebel, care adesea a jucat propriile cărți în politica regională, în opoziție cu aliații occidentali. A intrat în relații militare prea apropiate cu Rusia pentru un membru NATO și nu a ezitat să-și hărțuiască vecinul aliat, Grecia.

Summitul de la Bruxelles pare să reprezinte un început al schimbării. Dar va merge Turcia în direcția bună?

La o primă observație, perspectivele ar părea încurajatoare. Președintele Joe Biden și omologul său de la Ankara, Recep Tayip Erdogan au avut o discuție în marja summit-ului NATO de la Bruxelles și ambii lideri au dat declarații pozitive.

Joe Biden s-a declarat încrezător că relațiile dintre Statele Unite și Turcia vor progresa. El a caracterizat întrevederea drept pozitivă și productivă. ”Am avut discuții detaliate despre cum să procedăm în legătură cu o serie de chestiuni. Cele două țări ale noastre au agende importante. Echipele noastre vor continua discuțiile și sunt încrezător că vom face progrese reale”, a spus Biden.

Și preşedintele Erdogan a declarat că întâlnirea a fost ”foarte productivă şi sinceră. Nicio problemă în relaţiile dintre Turcia şi SUA nu este insurmontabilă”,

Iar preşedintele turc  nu a uitat să sublinieze anii îndelungaţi de prietenie cu liderul de la Casa Albă, după cum notează Agenția Reuters.

De notat că, profitând de aceeași ocazie a summitul NATO, președintele turc a avut întâlniri bilaterale cu președintele francez Emmanuel Macron și cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis - doi lideri cu care a avut relații tensionate în ultimii ani.

Acest stil ”macho” al liderilor autoritari...

Dar, în pofida semnalelor pozitive, agenda Turciei cu partenerii din NATO rămâne încărcată.

Washington este extrem de nemulțumit după achiziţia de către Turcia a unor rachete S-400 de fabricație rusească, în 2019. SUA a anulat vânzarea a 100 de avioane F-35 către Ankara, spre nemulțumirea lui Erdogan, care i-a acuzat pe americani că nu-și respectă înțelegerile. În plus, în Siria, Turcia se situează adesea împotriva Statelor Unite.

Tensiuni există și cu europenii. Vorbim despre dezacorduri majore în Siria și Libia, dar europenii nu pot uita nici tensiunile cu Grecia, duse la un pas de confruntarea armată, pe fondul forajelor gazifere din Marea Mediterană. În plus, Erdogan nu s-a dat înapoi de la a mobiliza comunitățile turce in vestul Europei împotriva guvernelor țărilor-gazdă.

Dacă toate aceste acte îndreptate împotriva aliaților au avut ca resort doar unele interese regionale, atunci ele pot fi negociate.

Întrebarea este dacă nu putem vorbi și despre o cauză mai profundă – acest stil ”macho” al liderilor autoritari. Ei vor să se arate mereu în conflict cu toată lumea, spun mereu că sunt nedreptățiți și agită tot timpul ideea pericolelor care vin din toate părțile.

Ei întrețin astfel în țările lor o stare de permanentă teamă, sentiment pe care îl instrumentalizează apoi împotriva a tot ceea ce ei percep ca opoziție – politicieni, ONG-uri, presă independentă.

Acum, dacă președintele Erdogan chiar vrea să treacă de la vorbe la fapte , el trebuie să treacă de la stilul ”macho” la cel conciliant. Ceea ce nu este tocmai simplu pentru un lider de felul său.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 16 iunie 2021