Ungaria - cea mai mare amendă pentru fraudă cu banii UE

„Ungaria este țara care a primit  cele mai multe sancțiuni pentru fraude cu fonduri UE între 2016 și 2020”, arată un raport anual al Oficiului European Antifraudă (OLAF), potrivit telex.hu care citează Euronews.

„În cazul Ungariei, 2,2% din plățile efectuate între 2016 și 2020 au făcut obiectul unei cereri de corecție, (adică de returnare la Bruxelles, n.r.) Aceasta este și proporția pentru care auditorii au constatat nereguli sau fraude.”

„La acest capitol, media europeană pentru această perioadă a fost de 0,29%, ceea ce înseamnă că amenda primită de Ungaria a fost de peste șapte ori mai mare. Această rată este de trei ori mai mare decât cea din Bulgaria, a doua țară (în clasamentul fraudelor cu fonduri UE, n.r.)” care trebuie să înapoieze 0,69% din bani.

Suedia, Letonia, Finlanda sau Cipru au ieșit pe 0 la fraudă, iar împotriva acestor țări nu au fost impuse măsuri corective de către auditori.

Ironie în presa lituaniană: corupția poate fi înregistrată de UNESCO drept moștenire națională

„Să nu ne mai înghițim copiii,” sună titlul unui articol din www.delfi.lt în care editorialistul compară numărul de condamnări penale pentu corupție de la începutul noului mileniu, cu condamnările penale pentru deținerea de mici cantități de substanțe psihotrope numai în ultimul an.  0 la 1.350 este scorul.

„Acum trebuie să punem capăt acestei neînțelegeri,” continuă editorialistul.

Tinerii „nu se află în poziții de putere și, în general, nu au posibilități financiare pentru a-și apăra interesele în instanță.” În acelați timp, articolul dă exemple de politicieni în cazul cărora procesele trenează sau au fost achitați. Printre aceștia, fostul judecător din Vilnius, Vidas Stankevičius care a scăpat de acuzații.

„În general vorbind, corupția ar putea fi văzută ca moștenirea noastră națională demnă de inclus pe lista UNESCO. (...) Un mic spațiu ex sovietic, puturos și neventilat, în care am putea arăta turiștilor tot felul de ritualuri de corupție, de la distribuirea ciocolatei la medic, la ascunderea banilor printre acte la Registrul de Înmatriculare Auto. Putem arăta și obiceiului mai exclusivist de a ascunde bani într-o sticlă...”

5G este subiectul economic despre care există cele mai multe fake news în Polonia

„Aceasta este concluzia celei de-a treia ediții a evenimentului Provocări #FakeHunter, organizat de Agenția de Presă Poloneză (PAP). Această ediție a fost dedicată luptei împotriva informațiilor false din domeniul economiei,” relatează businessinsider.com.pl.

În cadrul evenimentului din perioada 11-13 iunie, agenția de presă a organizat un concurs în care „utilizatorii de internet denunță informații false sau discutabile care circulă pe internet. Sarcina lor nu a fost doar să găsească știrile, ci și să își întocmească propriul raport, oferind surse fiabile, bazate pe știință, pentru a afla detalii despre subiectul în cauză.”

Pentru a sprijini lupta împotriva informațiilor false, Agenția de Presă Poloneză a invitat oameni de știință reputați ai țării printre care chirurgul cardiac Grzegorz Religa, profesorul de la Școala de Afaceri - Radom Leszek Mellibruda, cercetătorul de la NASA - Artur Chmielewski sau matematicianul AI Andrzej Kisielewicz.

Lucrătorii slovaci din HORECA au plecat în construcții și nu mai vor înapoi

www.startitup.sk scrie despre criza personalului din industria ospitalității în Slovacia. Măsurile de carantină au făcut ca angajații să își caute de lucru în alte domenii. Astăzi, deși restaurantele s-au redeschis, oamenii nu vor să își reia vechile posturi de teamă că va veni al treilea val al pandemiei și își vor pierde din nou veniturile.

„Bucătarii și chelnerii și-au căutat de muncă în construcții sau în magazine alimentare,” spune Petra Štefany Marčoková, managera unui hotel din Štrbské Pleso, o stațiune din Munții Tatra.

„Faptul că nu sunt destui doritori pentru posturi în industria ospitalității este resimțit și de portalul de recutare Profesia. Pe site sunt aproximativ 2.300 de posturi vacante” în sector, un record în cei 24 de ani de existență ai portalului.

500 de persoane care au lucrat în domeniu au răspuns la un sondaj efectuat în luna mai. Concluziile: mai mult de jumătate nu mai lucrează în sector și nici măcar un sfert din cei plecați nu s-ar mai întoarce.

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Szilárd FEKETE, Ungaria

Karolina VINGYTĖ, Lituania

Julia BRZOZKA, Polonia       

Karolína BAUEROVÁ, Slovacia

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei