Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Concluziile summit-ului SUA-Rusia: rivalitate stabilă și predictibilă în continuare

biden_putin.png

Joe Biden și Vladimir Putin la summitul de la vila La Grange din Geneva, Elveția, 16 iunie 2021
Image source: 
DENIS BALIBOUSE POOL/AFP via rfi.fr

La capătul unui summit prefațat de ieșiri publice acut nediplomatice în special din partea liderului rus, după mai puțin de patru ore de negocieri și discuții, în loc de un minim de 5 ore prevăzute oficial, Joe Biden și Vladimir Putin au trecut în registru încă un summit americano-rus. Cea mai importantă concluzie a acestui summit este că părțile s-au înțeles să continue dialogul pe multiple dosare de politică globală și bilaterală. În funcție de progresul acestui amplu dialog bilateral în următoarele 3-6 luni, sau poate un an, vom înțelege care este adevărata direcție a relației strategice americano-ruse.

Summit-ul SUA-Rusia, așa cum se presupunea din timp, nu a produs mari surprize strategice sau diplomatice. Dar relevanța acestei întâlniri la vârf a rezultat din însuși faptul că cei doi președinți au avut un contact direct timp de mai multe ore.

Chiar dacă inițiativa acestui summit a venit dinspre Statele Unite, evenimentul a fost mult mai important pentru Vladimir Putin, mai ales prin prisma faptului că SUA are un rol profund sistemic în politica internă gândită la Kremlin.

Pentru elitele ruse, relația de rivalitate cu SUA are rolul legitimării externe a țării lor ca mare putere.

Mental, Putin își dorește restabilirea ”epocii de aur” când SUA și URSS împărțeau lumea. Nu există un alt stat care ar provoca atât de multă ură, și totodată admirație la Kremlin. Elitele ruse continuă să se identifice pe scena internațională în funcție de raportarea la sistemul occidental în fruntea căruia se află Statele Unite.

Așadar, pentru Joe Biden, una din concluziile acestui summit ar fi că izolarea Rusiei este posibilă, dar ar veni la un cost prea mare pentru stabilitatea sistemului global de relații pe un număr important de dosare de securitate.

Unul din aceste dosare este Ucraina, dosar care a și dus la favoarea pe care i-a făcut-o Biden lui Putin atunci când a inițiat organizarea summit-lui. Altfel spus, daca Rusia nu recurgea la șantajul militar din luna martie și aprilie la granița estică a Ucrainei și în Marea Neagra, e posibil ca acest summit sa nu fi avut loc ieri în Geneva, ci poate într-un viitor relativ incert, dar mai aproape de sfârșitul acestui an.

Drept dovadă, este suficient să ne uităm la livrabilele imediate ale acestui summit: restabilirea banală a funcțiilor diplomatice plenipotențiare ale ambasadorilor celor două țări. De mai multe luni, ambasadorii american și rus au fost rechemați și își exercitau funcțiile de la distanța propriilor capitale. Ei bine, pentru restabilirea muncii normale a ambasadorilor nu era nevoie de un summit de această amploare, ci mai degrabă era o problemă care se rezolva la nivel de miniștri de externe.

Tema pentru acasă și liniile roșii

La modul cel mai practic, însă, conferințele de presă ale celor doi președinți au confirmat câteva așteptări pe un număr de dosare care vor continua să marcheze agenda bilaterală.

Joe Biden i-a dat o tema de acasă lui Vladimir Putin, atunci când i-a prezentat o listă cu 16 entități care trebuie să rămână în afara oricărei confruntări cibernetice. Este una din liniile roșii pe care i le-a trasat Joe Biden lui Putin.

În caz contrar, președintele american a declarat cu subiect și predicat că Rusia va trebui să confrunte puterea de răspuns cibernetic a Statelor Unite ce ar viza, printre altele, infrastructura critică ce ține de extracția și transportul resurselor de petrol.  Biden a declarat în acest sens că ”ultimul lucru de care are nevoie Rusia acum este un nou Război Rece”, fiindcă ”cea care va avea de câștigat cel mai mult de pe urma slăbirii Rusiei, va fi China.”

Tema situației lui Alexei Navalnîi a fost, din câte poate fi dedus din conferința de presă separată a președintelui Putin, una din principalele teme, în special în prima parte a summit-ului, acolo unde cei doi președinți s-au întreținut între patru ochi.

Respectul trebuie câștigat

Joe Biden la rândul său a declarat că problema lui Alexei Navalnîi nu va înceta să stea sus pe agendă, deoarece ”ea ține de drepturile fundamentale ale omului, iar drepturile omului sunt ceea ce suntem noi, ceea ce ne face pe noi americani.” Iar, la întrebarea ce se va întâmpla dacă Navalnîi va muri în închisoare, atunci răspunsul președintelui american a fost răspicat: ”Consecințele vor fi devastatoare pentru Rusia.”

Biden a declarat cât se poate de clar că ce urmează în relația cu Rusia se va baza pe câștigarea încrederii printr-un dialog constructiv. Ca să-l cităm pe unul din consilierii speciali ai președintelui american pe probleme rusești, Michael McFaul, fostul ambasador al SUA în Rusia, în relația cu Putin, cel din urmă va trebui ”să-și câștige respectul, nu să-l considere ca de la sine înțeles.”

Iar în acest context se impune menționarea stabilității strategice, adică dosarul negocierii tratatelor asupra neproliferării nucleare și reducerii armamentelor strategice. Biden a declarat că discuția detaliată despre evitarea războiului accidental va urma în cadrul unui dialog bilateral în viitorul apropiat.

Este cât se poate de evident că în acest context, integritatea teritorială a Ucrainei va continua să fie în mod suplementar hârtia de turnesol a acestui dialog. Anume pornind de la acest pilon de negociere vor trebui să fie identificate sfere de colaborare practică, o comunicare directă despre interesele SUA și a aliaților săi, toate acestea fiind încadrate într-un narativ al ”valorilor și convingerilor  pe care este construită lumea noastră”.

Relația cu Rusia nu se va baza pe încredere, ci pe verificare și respectarea intereselor fundamentale.

 
Concluziile summit-ului SUA-Rusia: rivalitate stabilă și predictibilă în continuare