Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UNHCR: Pandemia a acutizat situația refugiaților în întreaga lume în 2020

unhcr.jpg

Image source: 
UNHCR

Nisreen Rubaian, reprezentant special Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în România: Guvernul român se numără printre puținele state care au ținut granițele deschise și au primit solicitanți de azil în pandemie.

În ciuda pandemiei, numărul persoanelor care fug de război, violență, persecuție și încălcări ale drepturilor omului în 2020 a crescut la aproape 82,4 milioane de persoane, se arată în Raportul anual al Tendințelor Globale al UNHCR publicat la Geneva. Aceasta reprezintă o creștere suplimentară de patru la sută, față de 79,5 milioane deja înregistrate la sfârșitul anului 2019.

“Concluziile nu sunt optimiste, sunt chiar triste”, spune la RFI Nisreen Rubaian, reprezentant special Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în România.

Nisreen Rubaian: 2020 este al nouălea an de creștere neîntreruptă a strămutării forțate la nivel mondial. Astăzi, 1% din populația globală este strămutată și există de două ori mai mulți oameni strămutați forțat decât în ​​2011, când totalul era puțin sub 40 de milioane.

42% dintre cei strămutați forțat sunt tineri sub 18 ani. 26% sunt refugiați,  48 milioane de persoane au fost strămutate forțat în propria țară iar 4.1 milioane de oameni nu au primit statut de refugiat și sunt în continuare solicitanți de azil.

Rep: Noile estimări ale UNHCR arată că aproape un milion de copii s-au născut refugiați între 2018 și 2020. Mulți dintre ei ar putea rămâne refugiați pentru anii următori. Ce se intampla cu ei ?

Nisreen Rubaian: Realitatea tristă este că acești copii născuți refugiați, sunt cei născuți în afara țărilor lor de origine și depind de statutul familiilor din care provin. Dacă mama și tatăl lor sunt refugiați, nou născutul are automat statut de refugiat. Dacă părinții sunt strămutați forțat în interiorul țării de origine, de obicei locuiesc într-o tabără de refugiați, în corturi , copii se nasc în condiții proprii, unde nu au acces la servicii medicale specializate și nutriție special adaptată. Ajung să depindă de ajutoarele umanitare care, sincer vorbind, nu sunt suficiente și nu vor rezolva problema. Liderii mondiali sunt singurii care pot rezolva de fapt problema și Agenția ONU pentru Refugiați îi îndeamnă să își intensifice eforturile pentru a încuraja pacea, stabilitatea și cooperarea, pentru a opri și a începe inversarea unei tendințe de aproape un deceniu de strămutare forțată în creștere, cauzată de violență și persecuție.

In vârful pandemiei din 2020, peste 160 de țări și-au închis frontierele, 99 de state nu au făcut nicio excepție pentru persoanele care solicită protecție. Ce impact au avut aceste decizii asupra solicitantilor de azil ?

Nisreen Rubaian: În timpul pandemiei toată lumea s-a oprit, economia, turismul, absolut totul a îngheța cu excepția conflictelor și a violențelor. O demonstrează numărul ridicat de refugiați. Au fost într-adevăr state care au impus măsuri restrictive la graniță. Dintre acestea 99 au înghețat complet procedurile de acordare a azilului. Nu au primit solicitanți de azil, nu le-au prelucrat cererile de azil. În consecință oamenii au rămas cu un statut incert. Au pierdut oportunități de studiu, în cazul celor cu bursă, unii dintre ei au rămas fără un acoperiș deasupra capului, au rămas blocați între granițele statelor care nu îi mai primeau și au apelat la metode periculoase pentru a putea ajunge la destinație. Când nu respecți angajamentul luat la nivel internațional, de a primi persoanele care au nevoie de azil și protecție, rezultatul este unul foarte grav care generează trafic de refugiați și contrabandă.

România nu a pus în aplicare măsuri restrictive, iar frontierele au fost menținute deschise pentru persoanele care fug de război și persecuție. Care sunt statisticile pentru 2020?

Nisreen Rubaian: Aș vrea să mulțumesc Guvernului Român că a rămas printre puținele care au ținut granițele deschise. Au primit în continuare și au procesat procedurile de azil, care au depăsit anul acesta un record. Peste 6000 de oameni au cerut azil în România, cei mai mulți au venit din Afganistan și Siria – zone de conflict intens care se confruntă cu instabilitate. În 2020 spre deosebire de anii precedenți, 90% din cererile de azil au fost depuse de bărbați și băieți și, în general, s-a remarcat numărul mare de copii neînsoțiți (aproximativ 60% din toți cei care au sosit).

 
Nisreen Rubaian, reprezentantUL special al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în România: Pandemia a acutizat situația refugiaților în întreaga lume în 2020