Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Angela Merkel, mai degrabă pragmatică decât nostalgică la ultima cuvântare în funcția de cancelar

merkel_bundestag_24-6-21.jpg

Angela Merkel, mai degrabă pragmatică decât nostalgică la ultima cuvântare în funcția de cancelar
Angela Merkel, mai degrabă pragmatică decât nostalgică la ultima cuvântare în funcția de cancelar

Şefa guvernului german, Angela Merkel, a susţinut ultima ei declaraţie guvernamentelǎ în faţa parlamentului care la sfîrşitul acestei sǎptǎmîni intrǎ în vacanţǎ. Cuvîntarea marcheazǎ şi sfîrşitul legislaturii actuale, înaintea alegerilor generale din septembrie. Alocuţiunea Angelǎi Merkel a fost o pledoarie pentru Europa şi pentru intensificarea cooperǎrii comunitare.

 

Nu a fost o cuvîntare nostalgicǎ, ci una pragmaticǎ aşa cum erau mai toate cuvîntǎrile Angelǎi Merkel, ţinute din noiembrie 2005 încoace, de cînd deţine funcţia de şefǎ a guvernului federal.

Avînd în vedere reuniunea europeanǎ la nivel înalt, care începe astǎzi, Merkel a pus un accent special pe problematica Uniunii.

În acest context, ea a lǎudat cooperarea la nivel european, privind combaterea coronapandemiei. „O Uniune Europeanǎ suveranǎ trebuie sǎ acţioneze ca un partener puternic.”

Deşi la începutul pandemiei s-au înregistrat acţiuni individuale ale statelor Uniunii, a spus Merkel, cooperarea ulteriorǎ a dovedit importanţa ţǎrilor comunitare în ceea ce priveşte combaterea bolii. Odatǎ cu descreşterea numǎrului de noi infectǎri, trebuie trase concluzii comune din criza provocatǎ de pandemie. De aceea, şi reuniunea la nivel înalt va acorda o atenţie deosebitǎ revigorǎrii economiei. Cooperarea intereuropeanǎ trebuie extinsǎ şi asupra altor domenii. Angela Merkel s-a referit în mod concret la politica în domeniul migraţiei, dar şi la cea faţǎ de Rusia, Turcia şi China.

În cursul dezbaterii parlamentare, aspirantul la succesiunea lui Merkel şi lider al Uniunii Creştin-Democrate, Armin Laschet, a declarat cǎ Uniunea Europeanǎ ocupǎ un loc central, fiind şi o garanţie pentru prosperitatea Germaniei. Pentru impunerea proiectelor de combatere a efectelor climatice, este nevoie de acţiuni comune. Un singur stat naţional nu poate rezolva problema.

O declaraţie similarǎ a fǎcut şi actualul ministru al finanţelor, social-democratul Olaf Scholz, care, de asemenea, sperǎ cǎ dupǎ alegerile generale din 26 septembrie va prelua conducerea guvernului. Scholz s-a mai referit şi la importanţa creditelor comunitare cu ajutorul cǎrora se pot finanţa proiecte concrete legate de depǎşirea crizei climatice.

Copreşedinta ecologiştilor şi candidatǎ la şefia cancelariatului, Annalena Baerbock, a elogiat politica externǎ promovatǎ de Merkel, precizînd cǎ Uniunea Europeanǎ se aflǎ în acest moment în faţa unui proces de reînnoire necesarǎ.

Astǎzi, Fundaţia Körber a dat publicitǎţii un sondaj pentru a vedea cum priveşte electoratul competenţa celor trei candidaţi în ceea ce priveşte politica externǎ. Din sondaj rezultǎ cǎ - într-o proporţie de 29 la sutǎ - electoratul îl considerǎ pe social-democratul Olaf Scholz drept cel mai competent candidat. În capacitatea candidatului creştin-democraţilor, Armin Laschet, cred doar 23 la sutǎ dintre cei chestionaţi. În cazul ecologistei Annalena Baerbock, care aspira şi ea la funcţia de şefie a guvernului, numai 13 la sutǎ sînt de pǎrere cǎ s-ar pricepe la politicǎ externǎ. De remarcat este rezultatul slab al candidatei ecologiste, care în ultimele sǎptǎmîni a tot lansat declaraţii legate de politica externǎ germanǎ, crezînd cǎ astfel va influenţa creşterea şanselor de a prelua cancelariatul. Cursul ei critic faţǎ de Rusia şi China nu a avut ecoul scontat.

Laschet se prezintǎ în interviuri ca european convins şi adoptǎ o poziţie moderatǎ şi pragmaticǎ faţǎ de Rusia şi China. El este de acord cu ridicarea contribuţiilor (2 procente din PIB, în prezent 1,2 %) Germaniei pentru NATO, ceea ce ecologista Bearbock respinge. Social-democratul Scholz, asemenea creştin-democratului Laschet, este în favoarea gazoductului Nord Stream 2, ecologista Baerbock s-a pronunţat pentru oprirea lucrǎrilor care au fost reluate şi urmeazǎ a se încheia, în viitorul apropiat.

23 la sutǎ dintre cei chestionaţi considerǎ cǎ nici unul dintre cei trei candidaţi nu se pricepe la politicǎ externǎ.

Din sondajul citat se desprinde limpede cǎ 58 la sutǎ din electorat nu este îngrijorat de faptul cǎ dupǎ plecarea lui Merkel influenţa internaţionalǎ a Germaniei va avea de suferit. 36 la sutǎ din cei chestionaţi cred cǎ rolul Germaniei în plan extern se va diminua.

Nu a fost o cuvîntare nostalgicǎ, ci una pragmaticǎ aşa cum erau mai toate cuvîntǎrile Angelǎi Merkel, ţinute din noiembrie 2005 încoace, de cînd deţine funcţia de şefǎ a guvernului federal.

Avînd în vedere reuniunea europeanǎ la nivel înalt, care începe astǎzi, Merkel a pus un accent special pe problematica Uniunii.

În acest context, ea a lǎudat cooperarea la nivel european, privind combaterea coronapandemiei. „O Uniune Europeanǎ suveranǎ trebuie sǎ acţioneze ca un partener puternic.”

Deşi la începutul pandemiei s-au înregistrat acţiuni individuale ale statelor Uniunii, a spus Merkel, cooperarea ulteriorǎ a dovedit importanţa ţǎrilor comunitare în ceea ce priveşte combaterea bolii. Odatǎ cu descreşterea numǎrului de noi infectǎri, trebuie trase concluzii comune din criza provocatǎ de pandemie. De aceea, şi reuniunea la nivel înalt va acorda o atenţie deosebitǎ revigorǎrii economiei. Cooperarea intereuropeanǎ trebuie extinsǎ şi asupra altor domenii. Angela Merkel s-a referit în mod concret la politica în domeniul migraţiei, dar şi la cea faţǎ de Rusia, Turcia şi China.

În cursul dezbaterii parlamentare, aspirantul la succesiunea lui Merkel şi lider al Uniunii Creştin-Democrate, Armin Laschet, a declarat cǎ Uniunea Europeanǎ ocupǎ un loc central, fiind şi o garanţie pentru prosperitatea Germaniei. Pentru impunerea proiectelor de combatere a efectelor climatice, este nevoie de acţiuni comune. Un singur stat naţional nu poate rezolva problema.

O declaraţie similarǎ a fǎcut şi actualul ministru al finanţelor, social-democratul Olaf Scholz, care, de asemenea, sperǎ cǎ dupǎ alegerile generale din 26 septembrie va prelua conducerea guvernului. Scholz s-a mai referit şi la importanţa creditelor comunitare cu ajutorul cǎrora se pot finanţa proiecte concrete legate de depǎşirea crizei climatice.

Copreşedinta ecologiştilor şi candidatǎ la şefia cancelariatului, Annalena Baerbock, a elogiat politica externǎ promovatǎ de Merkel, precizînd cǎ Uniunea Europeanǎ se aflǎ în acest moment în faţa unui proces de reînnoire necesarǎ.

Astǎzi, Fundaţia Körber a dat publicitǎţii un sondaj pentru a vedea cum priveşte electoratul competenţa celor trei candidaţi în ceea ce priveşte politica externǎ. Din sondaj rezultǎ cǎ - într-o proporţie de 29 la sutǎ - electoratul îl considerǎ pe social-democratul Olaf Scholz drept cel mai competent candidat. În capacitatea candidatului creştin-democraţilor, Armin Laschet, cred doar 23 la sutǎ dintre cei chestionaţi. În cazul ecologistei Annalena Baerbock, care aspira şi ea la funcţia de şefie a guvernului, numai 13 la sutǎ sînt de pǎrere cǎ s-ar pricepe la politicǎ externǎ. De remarcat este rezultatul slab al candidatei ecologiste, care în ultimele sǎptǎmîni a tot lansat declaraţii legate de politica externǎ germanǎ, crezînd cǎ astfel va influenţa creşterea şanselor de a prelua cancelariatul. Cursul ei critic faţǎ de Rusia şi China nu a avut ecoul scontat.

Laschet se prezintǎ în interviuri ca european convins şi adoptǎ o poziţie moderatǎ şi pragmaticǎ faţǎ de Rusia şi China. El este de acord cu ridicarea contribuţiilor (2 procente din PIB, în prezent 1,2 %) Germaniei pentru NATO, ceea ce ecologista Bearbock respinge. Social-democratul Scholz, asemenea creştin-democratului Laschet, este în favoarea gazoductului Nord Stream 2, ecologista Baerbock s-a pronunţat pentru oprirea lucrǎrilor care au fost reluate şi urmeazǎ a se încheia, în viitorul apropiat.

23 la sutǎ dintre cei chestionaţi considerǎ cǎ nici unul dintre cei trei candidaţi nu se pricepe la politicǎ externǎ.

Din sondajul citat se desprinde limpede cǎ 58 la sutǎ din electorat nu este îngrijorat de faptul cǎ dupǎ plecarea lui Merkel influenţa internaţionalǎ a Germaniei va avea de suferit. 36 la sutǎ din cei chestionaţi cred cǎ rolul Germaniei în plan extern se va diminua.

 

 

 
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok