Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iran: Abia ales, Ebrahim Raïssi schițează viitoarea politică externă

Alegerea noului președinte iranian, Ebrahim Raïssi, nu ar trebui să aducă schimbări fundamentale în politica externă. În schimb, victoria lui ar putea determina accelerarea negocierilor cu privire la programul nuclear pentru a semna un acord înainte de numirea oficială a ultraconservatorului în funcție.

Noul președinte iranian, Ebrahim Raïssi, va intra în funcție la începutul lunii august, după ce a ieșit învingător în urma alegerilor de vineri, 18 iunie, cu un procent de aproape 62% din voturi, alegeri ce au fost marcate de un absenteism record în Iran. În mai puțin de șase săptămâni, ultraconservatorul, care este și foarte apropiat de liderul suprem, va fi noul reprezentant al Republicii islamice Iran pe scena internațională.

Sub conducere acestui credincios tradiționalist cu reputație austeră, atitudinea Teheranului față de Occident ar putea deveni mai fermă, chiar dacă va continua să negocieze relansarea acordului nuclear istoric din 2015, după cum a afirmat foarte clar în timpul campaniei. Astfel, de la prima sa conferință de presă de luni, 12 iunie, Ebrahim Raïssi a solicitat ca negocierile cu privire la programul nuclear să fie fructuoase, avertizând în același timp că nu va permite ca „negocierile să fie doar de dragul negocierilor”. „Orice întâlnire trebuie să dea rezultate (...) pentru națiunea iraniană”, a susținut președintele ales.

În timp ce predecesorul său, moderatul Hassan Rohani, a optat pentru o deschidere către Occident, favorizând printre altele acordul din 2015, Ebrahim Raïssi a răspuns cu un „nu” ferm la întrebarea unei agenții de media americane care l-a întrebat dacă intenționează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Joe Biden, în cazul în care în urma discuțiilor de la Viena ar rezulta sancțiuni îngăduitoare și s-ar „soluționa” problemele dintre cele două țări, inamice de peste 40 de ani.

Potrivit oficialilor iranieni și occidentali, este totuși puțin probabil ca sosirea noului președinte să schimbe poziția Iranului în cadrul negocierilor care vizează relansarea acordului nuclear din 2015, inițiat cu acordul liderului suprem, Ayatollah-ul Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în cazul celor mai importante chestiuni. În plus, Consiliul Suprem de Securitate Națională se ocupă, de asemenea, cu determinarea politicii externe iraniene. Și, deși acest organism este condus de președintele iranian, liderul suprem trebuie să valideze pozițiile propuse de acesta. Totuși, președintele iranian are încă o oarecare marjă de acțiune, care poate influența cursul negocierilor cu Occidentul.

In ce stadiu se află negocierile în prezent, înainte de învestirea lui Raïssi?

Schimbarea președintelui iranian vine într-un moment cheie al negocierilor acordului nuclear. Acestea intră într-o fază decisivă în această vară. O a șasea rundă de discuții indirecte tocmai s-a încheiat la sfârșitul săptămânii trecute între Teheran și Washington, iar delegații reuniți la Viena s-au întors în capitalele celor două țări pentru consultări, negociatorii nefiind în măsură să aplaneze diferendele, potrivit oficialilor iranieni și europeni. Conform diplomaților, pauza între două întâlniri ar trebui să dureze aproximativ zece zile.

Din perspectiva lui David-Rigoulet-Roze, redactorul-șef al revistei Orients stratégiques (Orientări strategice) și cercetător specializat în politica Orientului Mijlociu, situația este foarte delicată. „Ajungem într-un punct dificil al negocierilor. Până în prezent, americanii, cu europenii care servesc ca intermediari, negociau cu o echipa iraniană pe care o cunosc bine și de mult timp. Fie că negocierile vor fi accelerate de teama unei obstrucții din partea unei noi echipe de negociatori mai puțin conciliatori, fie că procesul va fi blocat din cauza ultimelor obstacole – programul iranian de rachete balistice și influența regională a Iranului. Atât de multe puncte ce constituie limite pentru puterea iraniană, chiar dacă aceasta din urmă dă de înțeles că dorește să continue negocierile în curs”.
Vincent Eiffling, specialist în politica Iranului la Centrul pentru Studiul Crizelor și Conflictelor Internaționale susține că: „Occidentul spera ca discuțiile cu Iranul să atingă și alte subiecte precum chestiunea rachetelor balistice, program ce vine în sprijinul milițiilor sale din Orientul Mijlociu. Asemenea subiecte nu vor putea fi abordate cu un președinte precum Ebrahim Raïssi”.

Unii oficiali iranieni nu exclud faptul că Teheranul ar face presiuni pentru încheierea unui acord înainte de plecarea lui Hassan Rohani. Astfel, nu Ebrahim Raïssi ar mai fi responsabil de eventualele concesii, ci predecesorul său, a explicat un înalt oficial iranian într-un interviu dat agenției Reuters în legătura cu ultima rundă de negocieri. Și așa împuști doi iepuri dintr-o lovitură, odată ce acordul este semnat de administrația Rohani, noul executiv va aduna roadele: înlăturarea sancțiunilor și renașterea economiei iraniene.

Statele Unite sunt pe deplin conștiente de acest lucru. Potrivit New Yok Times, următoarele șase săptămâni înainte de învestirea noului președinte iranian le oferă negociatorilor americani o oportunitate unică pentru a ajunge la un acord.

Economia și diplomația: către o uniformizare în spiritul Gardienilor Revoluției

Partizan al unei viziuni „etatiste”, Ebrahim Raïssi nu ar trebui totuși să pledeze pentru o deschidere masivă a economiei iraniene către investitorii străini în cazul ridicării sancțiunilor americane, ci mai degrabă să favorizeze „fundațiile religioase pe care le cunoaște bine și pe Gardienii Revoluției [care deține și mai multe companii]”, notează specialistul Thierry Coville. Mai mulți cercetători estimează că acești actori parastatali reprezintă în prezent mai mult de 50% din economia iraniană, fenomenul rămânând greu de cuantificat, deoarece aceste companii nu prezintă o „trasabilitate clară” și operează într-un „sistem clientelist”.

Ebrahim Raïssi este apropiat de liderul suprem, dar și de Gardienii Revoluției [armata ideologică a Republicii islamice] în comparație cu Hassan Rohani, al cărui ministru de externe Mohammad Javad Zarif era considerat „oaia neagră”, afirmă David Rigoulet-Roze. Astfel, noul președinte ar putea lua poziții mai intransigente în cadrul programului iranian de rachete balistice sau în ceea ce privește angajamentul militar iranian în Irak, Siria și Liban. În timpul campaniei, Ebrahim Raïssi nu a ascuns faptul că interacțiunea Republicii islamice cu țările vecine va fi prioritatea sa.

Mai mult, victoria sa a fost salutată imediat de către aliații regionali ai Iranului, de către secretarul general al Partidului libanez Hezbollah (Partiduol lui Dumnezeu), Hassan Nasrallah, care a solicitat în continuare sprijinul Iranului împotriva „agresorilor” israelieni și occidentali care opun rezistență de la revoluția islamică, de către liderul sirian Bachar al-Assad, care l-a felicitat și care a vurt să se asigure că Iranul va fi guvernat în continuare în spiritul revoluției islamice în fața planurilor și a presiunilor externe.

În Irak, miliția șiită pro-iraniană au „aplaudat”, de asemenea, această victorie pe rețelele de socializare „spunând că în sfârșit va avea loc răzbunarea după asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani”, a declarat Lucile Wassermann, corespondentul din Bagdad al echipei postului de televiziune francez France 24, potrivit căreia victoria unui ultraconservator în fruntea Iranului va influența situația din Irak. „Va exista o anumită uniformizare între politica guvernului iranian și cea încurajată de Gardienii Revoluției, care se dorește a fi mult mai agresivă. Această uniformizare va avea un impact asupra comportamentului miliției în Irak”, explică ea.

Raïssi însă este atent să nu închidă complet ușile diplomației iraniene deja blocate, afirmând în timpul conferinței de presă de la începutul săptămânii că nu a existat „niciun obstacol” în reluarea relațiilor diplomatice – întrerupte în 2016 – cu regatul sunnit al Arabiei Saudite, rivalul regional al Republicii islamice șiite.

Un trecut apăsător al drepturilor omului

În cele din urmă, Ebrahim Raïssi va trebui să conducă țara asumându-și o tradiție neplăcută. Președintele Republicii islamice este de obicei cel care călătorește în străinătate, unde reprezintă țara. Cu toate acestea, o problemă majoră se ivește în cazul noului președinte, dat fiind faptul că acesta apare pe lista neagră a oficialilor iranieni sancționați de Washington pentru „complicitate la încălcări grave ale drepturilor omului”, acuzații considerate nule de către Teheran.

Numele său este asociat execuțiilor în masă a sute de deținuți de stânga în 1988, pe când era procuror adjunct la Tribunalul Revoluționar din Teheran. ONG-ul Amnesty International a denunțat alegerea lui ca președinte, susținând că ar trebui investigat pentru „crime împotriva umanității” și „reprimare brutală” a drepturilor omului. „În ceea ce privește imaginea, nu va fi ușor de gestionat și este posibil ca acest lucru să-i pună probleme în călătoriile internaționale, în măsura în care Washingtonul va fi nevoit să accepte înlăturarea sancțiunilor care îl vizează în mod personal pentru ca el să poate lua parte la adunarea generală a ONU în calitate de nou președinte. Ceea ce este departe de a se întâmpla”, notează David Rigoulet-Roze.

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24