Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


80 de ani de la Pogromul de la Iași

pogrom.jpg

Evrei într-un tren al morții, Târgu Frumos, Iași, 1941
Sursa imaginii: 
memorialmuseums.org

Inaugurarea Muzeului de Istorie a Pogromului de la Iași, Marșul Vieții, ceremonii de comemorare, patru supraviețuitori ai Pogromului de la Iași primesc titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului, conferințe... Sunt doar câteva dintre manifestările organizate la Iași de astăzi pînă pe 30 iunie.

Istoricul Radu Ioanid, ambasador al României în statul Israel lansează un semnal de alarmă și spune că niciodată nu trebuie subestimată cruzimea și sălbăticia care pot exista în oameni, mai ales atunci cînd sunt dirijați în acest sens. El vorbește și despre atitudinea autorităților române față Pogromul de la Iași:

Radu Ioanid: Trebuie spus foarte clar că odată cu începerea procesului de implementare a recomandărilor RaportuluiComisiei ”Elie Wiesel” punctul de vedere al autorităților române s-a schimbat foarte mult. În sensul că, în cel mai rău caz, există reținere de a vorbi vrute și nevrute în legătură cu Holocaustul din România. Există o atitudine clar pozitivă de a comemora, o atitudine pozitivă de raportare respectuasă și comemorativă față de victimele Holocaustului din România și a victimelor Pogromului de la Iași.

E o atitudine pe care autoritățile și-au însușit-o? Sau de multe ori se tem de reacțiile din partea comunității internaționale?

Radu Ioanid: Cred că ambele motivații există. Cum le departajăm și cum le evaluăm procentual este foarte greu de răspuns. Există clar o serie de politicieni români care înțeleg amplitudinea acestei tragedii.

Și ce s-a schimbat în atitudinea românilor față de tragedia petrecută acum 80 de ani?

Radu Ioanid: Aici lucrurile sunt mai complicate. Cei care au dorit să se informeze, au dorit să citească, cei care nu acționează pe baza unor prejudecăți și stereotipii clar au o imagine asupra a ceea ce s-a întîmplat, asupra Holocaustului din România. Totuși, conform sondajelor de opinie, marea majoritate în continuare se gîndește și se referă la Holocaust ca la ceva care este mai degrabă responsabilitatea Germaniei.

Cum ați descrie Pogromul într-o pagină de istorie pentru elevii de clasa întîi? Dar pentru elevii de clasa a douăsprezecea?

Radu Ioanid: E greu de predat acest subiect unor copii de șapte ani. Nu cred că la acest nivel există o înțelegere clară a ceea ce înseamnă un omor în masă. În al doilea caz, eu aș vorbi despre responsabilitea autorităților române în pregătirea Pogromului. Și în implementarea lui. Mai precis în responsabilitatea serviciilor secrete, mai exact a SSI-ului și a Direcției de Contraspionaj a Marelui Stat Major. Ambele au fost implicate, mînă în mînă, în organizarea Pogromului. Aș mai vorbi despre responsabilitatea lui Ion Antonescu și a lui Mihai Antonescu în îmbarcarea evreilor din Iași în așa numitele trenuri ale morții.

Dacă Radu Ioanid ar fi jurnalist ce întrebare ar adresa istoricului Radu Ioanid?

Radu Ioanid: Cum este posibil ca cineva...vă dau exemplul unei persoane pe care am cunoscut-o... a fost îmbarcat în trenul morții și a supraviețuit cu greu, adolescent fiind ... Cum este posibil ca un om să treacă prin ceea ce a trecut el? A coborît la Podu Iloaie și a văzut o stivă de cadavre și din acea stivă de cadavre după pantofi și-a recunoscut tatăl și fratele. Asta a fost ultima imagine, a picioarelor acestor rude într-o stivă de cadavre...

Care ar fi răspunsul lui Radu Ioanid?

Radu Ioanid: Răspunsul e simplu. Când ațîțăm brutalitatea, sălbăticia, cruzimea în semenii noștri ajungem la astfel de rezultate.

Se mai poate repeta? Vedem unele semnale. Se neagă Holocaustul. Se ridică semne de întrebare asupra numărului morților...

Radu Ioanid: Există indivizi care în special pe rețelele de socializare contestă Holocaustul. Am văzut de curînd fotografii ale Pogromului folosite pentru a descrie alte evenimente istorice. Am văzut în Rwanda moartea a 80.000 de oameni, în cîteva săptămîni. Omoriți cu arme albe. Să nu subestimăm niciodată cruzimea și sălbăticia care pot să existe în semenii noștri. Mai ales atunci cînd sunt dirijați în acest sens.

 
Istoricul Radu Ioanid la RFI România