Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ungaria, merită sau nu să mai rămână în Uniunea Europeană?

victor_orban.jpg

Image source: 
AFP/Getty

Presa europeană a dezbătut pe larg la început de săptămână statutul de stat membru al Ungariei, după ultimele derapaje ale regimului Orban dar și noul PAC, noua politică agricolă comună ”verde” a comunității europene, în sfârșit aprobată de statele membre.

Ungaria a reușit din nou să contrarieze pe toată lumea iar editorialiștii europeni vin cu posibile soluții : ”Tăiați-le fondurile”, scrie The Irish Times. Comisia Europeană ar trebui să lovească Budapesta unde o doare cel mai mult, mai ales acum că ”linia roșie a fost depășită cu noua legislație anti-LGBT”.

Cotidianul scrie că premierul olandez Mark Rutte a fost singurul lider care l-a întrebat pe față pe premierul ungar Victor Orban de ce mai vrea să rămână în Uniunea Europeană, dată fiind politica sa. ”Orban reprezintă opoziția la tot ceea ce Uniunea Europeană apără dar nu pare presat să o părăsească așa că poate a venit timpul să se taie fondurile europene” pentru acest regim, cred cei de la The Irish Times.

”A da Ungaria afară din UE ar fi o nebunie”, scriu de partea lor editorialiștii de la Der Standard. ”Victor Orban, care și-a făcut debutul politic ca liberal, și-a pierdut acest blazon. Nu mai aderă la drepturile și valorile care reprezintă, în fapt, Uniunea Europeană. Este anti-european. Totuși, ar fi o greșeală să ne pierdem mințile acum și să îi sugerăm chiar subtil să plece, cum a făcut-o mânios Rutte. Dimpotrivă, să nu uităm că Orban NU e Ungaria. Uniunea Europeană și statele membre trebuie să lupte în continuare pentru cetățenii maghiari. Doar lor le revine puterea de a-l da jos pe Orban, preferabil la următoarele alegeri, dacă vor înțelege că i-a dus pe un drum atât de greșit”, scrie Der Standard.

La Stampa trage un alt semnal de alarmă : disputa privind respectarea statului de drept supune unui test credibilitatea însăși a Uniunii Europene. ”Lentoarea cu care se ia o decizie necesară pentru a apăra spațiul comunitar ca un spațiu al valorilor commune ne aduce pe buza prăpastiei. Problema Ungariei devine stringentă nu doar prin gravitatea ei ci pentru că reflectă fracturile în interiorul blocului. Discursul extrem de răspicat al președintelui Comisiei Europene nu a găsit decât un slab ecou în Consiliu…

Doar 17 din 27 de state au adoptat poziții similare. Antagonismul dintre diferitele instituții europene a devenit astfel evident!”, scrie La Stampa. În fine, Le Soir crede că vremea discuțiilor a trecut. ”Măsurile adoptate de Budapesta trebuie văzute în contextul mai amplu al erodării deliberate a democrației în Ungaria. Instrumentele Uniunii Europene pentru a combate acest fenomen sunt limitate. Atunci”, se întreabă editorialistul, ”de ce nu ne îndreptăm spre Consiliul Europei, spre Convenția Europeană pentru Drepturile Omului sau CEDO? Este timpul pentru o plângere la Strasbourg : Belgia și alte 16 state membre împotriva Ungariei pentru denunțarea atacurilor la adresa libertății de exprimare de care se fac vinovate instituțiile de la Budapesta și care violează liniștea publică europeană”, scriu cei de la Le Soir.

Dacă Orban nu ajută consensului, acesta a fost găsit în privința Politicii Agricole Comune

Dacă în cazul Ungariei consensul european nu pare să existe, iată că, după un blocaj, acesta a fost regăsit în privința Politicii Agricole Comune. ”A fost găsită o insulă a compromisiului pe care se pot planta semințele unui consens agricol”, scrie Le Monde. Weekendul acesta eurodeputații au ajuns la un acord asupra regulilor de bază ale viitorului PAC, ce urmează să intre în vigoare din 2023.

”Am reușit!”, a scris pe Twitter comisarul european pentru agricultură și entuziasmul e de înțeles : ”un compromis era în blocaj de mai multe săptămâni”, scrie și La Tribune. Cele trei direcții principale sunt ”planurile strategice ale PAC, gestiunea financiară și controalele și organizarea comună a piețelor”, a explicat un eurodeputat pentru Ouest France. ”E vorba de 386 de miliarde de euro pentru șapte ani, dintre care 270 de miliarde sunt ajutoare directe” din care Franța va beneficia de 62 de miliarde, completează Le Monde.

”Între cele mai spinoase probleme rezolvate în sfârșit se numără alocările exacte pentru ecoregimuri…E vorba de alocările directe în funcție de criterii ecologice către fermieri”, scrie și Le Figaro. La final, s-a stabilit ca acestea să reprezinte 25 la sută din total începând din 2025, permițând statelor membre să creeze progresiv astfel de ecoregimuri”, scrie Le Figaro. Pentru La Libre, de fapt ar fi vorba despre ”o renaționalizare mascată a politicii agricole comune”, numită mai nuanțat ”schimbare de filosofie” de către Le Monde.

De fapt, ideea e că fiecare stat membru va supune aprobării un plan agricol național pe care Uniunea îl va evalua din prisma propriilor criterii și directive, în special privind protecția mediului, explică The Irish Times. În fine, Politico scrie despre un alt aspect important : consensul asupra necesității ca respectarea drepturilor muncitorilor agricoli să fie o condiție pentru acordarea plăților directe, mecanism obligatoriu din 2025.

În Canada și vestul SUA, temperaturile încing spiritele, nu politica

Dacă în Europa spiritele sunt încinse din cauza dezbaterilor politice, în Canada și vestul Statelor Unite temperaturile record încing oamenii la propriu, închizând până și școlile și centrele de vaccinare anti-COVID. ”Luni au fost atinse temperature istorice în regiunea Pacificului de Nord-Vest”, a anunțat Serviciul Național Meteorologic din Canada.

În vestul țării, temperaturile au urcat până la 46 de grade Celsius, în condițiile în care ultimul record fusese înregistrat în 1937 și era de 45 de grade. ”Valul de căldură prelungită, periculoasă și istorică va lovi Canada toată săptămâna”, au avertizat meteorologii. În numeroase regiuni, de la Alberta, la Yukon, la frontiera cu Alaska, au fost emise avertismente. Ce e și mai neobișnuit este că ”ne-am obișnuit să fim a doua țară dintre cele mai friguroase din lume așa că acest val de căldură uscată ne ia prin surprindere”, a declarat David Phillips, climatolog Canadian, pentru AFP.

Agenția de presă scrie despre valul de căldură care a lovit și nord-vestul Statelor Unite. De la Seattle, la Portland sau Oregon, s-au înregistrat temperaturi între 40 și 44 de grade. ”E o temperatură atât de rar întâlnită statistic până acum că am putea crede că apare doar o dată la o mie de ani, dar, din păcate, încălzirea climatică face acum acest tip de evenimente din ce în ce mai probabile”, au avertizat climatologii citați de The Washington Post.