Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Canalul Istanbul: Proiectul „nebunesc” al lui Erdogan

bosfor.png

Nave comerciale așteptând în larg permisiunea de intrare în strâmtoarea Bosfor, 23 aprilie 2021
Image source: 
AFP via France24

Președintele turc a lansat la sfârșitul săptămânii trecute ceea ce el însuși numește „proiectul meu nebunesc”: amenajarea unui canal între Marea Neagră și Marea Marmara, un proiect gigantic, extrem de controversat chiar și în Turcia. Corespondentul France 24 aduce clarifică cu privire la acest proiect.

În timpul ceremoniei organizate sâmbăta trecută la Sazlidere, Recep Tayyip Erdogan a ținut să evidențieze caracterul istoric al megaproiectului său. „Nu este o ceremonie pentru inaugurarea unei fântâni”, a afirmat el în fața invitaților, a ministrului Transporturilor și Industriei Adil Karaismailoğlu și a membrilor partidului său, AKP.

Cu o lungime de 45 de kilometri, 275 de metri lățime și 21 de metri adâncime, noul Canal Istanbul, peste care vor trece șase poduri, va reduce traficul pe Bosfor cu 90%, potrivit președintelui turc. Lucrările ar trebui să dureze șase ani, iar costul acestora este estimat la 15 miliarde de dolari...

Președintele invocă în mod repetat același argument: traficul pe strâmtoarea Bosfor este prea mare, de aceea, uneori, navele trebuie să aștepte zile întregi înainte de a o putea traversa.

Un alt moment important din lunga serie de proiecte lansate de acest președinte „constructor”  de la venirea sa la putere în urmă cu 19 ani, acest proiect va fi un motiv de mândrie pentru poporul turc, o nouă realizare pentru care lumea îi va invidia, susține Recep Tayyip Erdogan. Numai că opinia publică nu este convinsă, în special cea din Istanbul. Șeful statului amintește în zadar de Mahomed al II-lea Cuceritorul – cel care a ajuns să-și „trimită navele pe uscat” când a cucerit Constantinopolul în 1453 – proiectul său întâmpină în continuare o rezistență puternică.

Consecințe dezastruoase pentru mediul înconjurător

Președintele turc citează numeroase rapoarte academice pentru a alunga orice îndoială, însă experții de mediu sunt sceptici. În primul rând pentru că acest canal va fi săpat într-o zonă împădurită străbătută de izvoare și râuri care sunt conectate la rețelele de distribuție din Istanbul încă din secolul al XVII-lea.

Acesta este unul dintre motivele pentru care actualul primar al Istanbulului, Erkrem Imamoglu (Partidul CHP, opoziție de centru-dreapta) se împotrivește proiectului, spunând că 40% din aprovizionarea cu apă a orașului provine din partea europeană,.

În al doilea rând pentru că noul canal riscă să strice echilibrul natural al curenților și contracurenților dintre Marea Neagră și Marea Marmara. Unii specialiști prezic că acest canal artificial va acționa ca un sifon și va atrage toate apa poluată din Marea Neagră, care va ajunge în cele din urmă în Marea Mediterană.

Nebăgând în seamă aceste obiecții, Recep Tayyip Erdogan vorbește despre noul canal ca despre „cel mai eco-responsabil din lume și este de părere că, prin degajarea strâmtorii Bosfor, noua cale maritimă va contribui la salvarea ecosistemului din Marea Marmara, recent afectat de proliferarea „mucilor de mare” (o spumă vâscoasă care invadează periodic coastele din nord-vestul Turciei sub acțiunea combinată a poluării și încălzirii globale).

Din nou, experții văd diferit lucrurile: ei consideră că Marea Marmara riscă să fie și mai poluată odată cu construirea acestui canal.

Finanțare dubioasă

De aproape 20 de ani la putere, Recep Tayyip Erdogan a schimbat radical imaginea țării recurgând la o politică frenetică a lucrărilor majore. Autostrăzi, tuneluri, poduri, baraje, aeroporturi... În timpul discursului său de sâmbăta trecută, președintele a amintit cazul Podului Osman Ghazi, care traversează Golful Izmir, și care duce la autostrada Izmir, din Istanbul spre est. Un proiect pentru al cărui mod de finanțare el este acuzat de mulți.

Într-adevăr, pe baza unor rapoarte foarte optimiste, guvernul a lansat acest proiect, garantând operatorului un anumit număr de intrări pe autostradă. Din păcate, în 2020, trezoreria turcă a trebuit să plătească mai mult de 3 miliarde turcești (peste 28 de milioane de euro) companiei Otoyol Yatırım A.Ş deoarece frecventarea s-a dovedit a fi mult mai mică decât cifrele menționate în contract.

Intervievat de CNN Türk, ministrul Transporturilor și Infrastructurii a confirmat acest lucru: „Bineînțeles că va exista o garanție în ceea ce privește numărul de traversări al Canalului Istanbul, Turcia este una dintre țările care a reușit să realizeze cele mai multe proiecte recurgând la acest mod de finanțare.”

Prin urmare, o garanție care se bazează pe previziuni optimiste: un raport solicitat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prevede că în 2026, 54.900 de nave vor folosi noua rută și 68.000 în 2039, în timp ce în ultimii zece ani, traficul din strâmtoarea Bosfor a scăzut de la 53.000 la 38.000 de nave pe an, din cauza numărului tot mai mare de conducte noi și din cauza deciziei unor țări de a-și reduce dependența de hidrocarburi.

Navigarea pe strâmtoarea Bosfor a fost și rămâne gratuită

Prin urmare, traficul ar trebui să se diminueze în continuare. Transportatorii trebuie să rețină că traversarea Bosforului, deși implică trafic, dar și un risc redus, este și va rămâne gratuită.

Președintele susține în zadar că proiectul său „nu îl va costa un cent” pe contribuabil și „se va rambursa de la sine”. Un sondaj publicat în aprilie arată că peste 60% dintre cei chestionați resping modelul de finanțare prin garanția de trecere.

Contra sfaturilor opiniei publice, a băncilor turcești care au spus că nu sunt pregătite să-și asume un asemenea risc, Recep Tayyip Erdogan nu se dă bătut și invocă băncile străine care sunt gata să ia parte la această aventură.

O încăpățânare care l-ar putea costa scump, mai ales că dincolo de granițele Turciei, Rusia nu pare să fie convinsă de beneficiile Canalului Istanbul. În plus, autoritățile de la Moscova sunt convinse că noua rută maritimă va permite flotelor NATO să ajungă mai repede la Marea Neagră.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24