Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polonia: Atac dur al lui Donald Tusk la adresa Partidului Lege și Justiție

donald_bun.jpg

Image source: 
Facebook / Donald Tusk

Revista presei Europa Plus:

- Fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, revine în fruntea principalului partid de opoziție din Polonia și atacă în termeni duri partidul de guvernământ;

- Lituania pare să se fi oprit la jumătatea drumului către Occident, consideră un important politolog din această țară;

- Premierul ungar Viktor Orban încearcă să coalizeze partidele antieuropene, dar dezacordurile persistă

Fost premier al Poloniei și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk a revenit în forță în politica poloneză, în calitate de președinte al partidului de opoziție Platforma Civică, prilej cu care a atacat dur partidul de guvernământ Lege și Ordine, transmite publicația bankier.pl.

”Răul însuși conduce Polonia astăzi, iar noi trebuie să luptăm împotriva acestui rău și să câștigăm(…) Nicăieri în lume nu cred că mai există un guvern care, în timpul pandemiei, să se gândească doar cum să fure mai mult de la oameni, prin orice metode, fără scrupule, fără discernământ. Nu au în minte decât o întrebare: cum să facem ca să furăm în continuare fără să se vadă? Acesta este Partidul Lege și Ordine”, a spus în discursul de investire în noua sa funcție, în cadrul ședinței Consiliului Național al Partidului Platforma Civică, fostul premier polonez.

”Nimeni nu spune că pandemia și efectele ei în Polonia sunt din vina guvernanților, dar ei trebuie să dea socoteală, pentru că în loc să lupte din toate puterile împotriva acestei pandemii, care a luat deja mii și mii de vieți, ei sunt interesați doar de afaceri personale și de profit personal. Domnule președinte Kaczyński , dumneavoastră și acoliții dvs trebuie să cereți scuze acestui popor și să dați socoteală pentru incompetența voastră, pentru deciziile stupide pe care le luați, pentru haosul în care ați aruncat această țară”, a mai spus Donald Tusk.

Noul președinte al principalului partid de opoziție din Polonia a criticat în termeni la fel de duri politicile guvernului în privința libertății de exprimare, a tinerilor și a minorităților, pe care le-a caracterizat drept ”antieuropene, autoritariste, brutale și vulgare”

El și-a încheiat discursul cu un apel adresat tuturor polonezilor: ”Deschideți bine ochii și vedeți acest gigant care ne înghite (…) Nu mai e vreme să o facem pe neputincioșii, să dăm din umeri ca și cum nimic nu se mai poate face. Trebuie să luptăm și să câștigăm”.

 

Lituania: la jumătatea drumului către Occident?

La 17 ani de la aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană, politologul Paulius Gritėnas, consultant în cadrul Institutului pentru Monitorizarea Drepturilor Omului din Lituania, face o scurtă radiografie a procesului de integrare, pentru publicația delfi.lt.

”În ciuda tuturor intrigilor din politica internă, politica externă a Lituaniei în acest răstimp a fost clar orientată către Occident. UE și NATO, politicile de integrare economică și socială în structurile occidentale au fost mereu elementele cu care toate partidele mari au fost de acord. Cu toate acestea a existat și există chiar și acum o tensiune între cei care vor o apropiere și mai mare de Occident și cei care ar vrea să păstreze distanța (...)

În general în domeniul economic nu se poate vorbi despre o integrare și mai profundă, dar o mare problemă rămâne sectorul energetic, acolo unde interesul Kremlinului de a păstra sub dominația sa statele baltice este evident, chiar dacă s-au făcut anumiți pași în direcția independenței energetice.

Situația este mult diferită însă în domeniul politicilor sociale și al drepturilor omului (...) Politicienii lituanieni  vorbesc mereu de dreptul cetățenilor de a avea salarii și un nivel de trai la nivel occidental, fără să vorbească niciodată despre modul în care se respectă drepturile omului în Occident, ce soluții politice, sociale și culturale se aplică acolo. Vrem să fim occidentali, dar când vine vorba de cultură și tradiție rămânem pe o poziție ambiguă, care seamănă foarte mult cu cea din fosta URSS.

(...) Vrem să fim lideri europeni în securitate cibernetică, energetică sau în securitatea frontierelor, dar când e vorba de siguranța și bunăstarea diverselor categorii sociale, la noi acasă, dăm din umeri. Vrem dreptate pentru crimele din timpul comunismului, dar nu spunem nimic despre colaboraționismul din timpul ocupației naziste. (...) Alegerea preferențială a sectoarelor de integrare, respingerea sau acceptarea selectivă a valorilor europene ne pun într-un mare pericol. Lituania ar avea perspective mai bune și un viitor mai bun dacă ar îmbrățișa din plin și cu toată convingerea valorile occidentale și nu dacă s-ar opri, ca acum, la jumătatea drumului”, notează editorialistul.

 

Ungaria: Viktor Orban încearcă să coalizeze partidele anti-europene

Principala problemă cu declarația comună recent semnată de partidele europene de dreapta nu o reprezintă conținutul său cât potențialele dezacorduri dintre cele două curente de opinie care există la nivelul acestor partide: Conservatorii și Identitarii, scrie publicația ungară 444.hu.

Apropierea celor două grupări, ambele  critice la adresa UE și a instituțiilor europene, este un subiect care se discută încă din 2018, iar Fidesz a depus eforturi în acest sens. Principala problemă care îi desparte în continuare însă este politica externă: grupul conservator este categoric împotriva Rusiei și a Chinei, în timp ce grupul Identitarilor este în mod explicit în bune relații cu Kremlinul și acceptă influența Chinei în Europa.

De când Fidesz a părăsit Partidul Popular European în februarie acest an, Viktor Orban a încercat în repetate rânduri să o convingă pe Giorgia Maroni, lider al partidului fraternității italiene, considerată și lidera conservatorilor de dreapta europeni, să-și nuanțeze poziția.

La rândul său, liderul identitarilor, Matteo Salvini a lăsat să se înțeleagă că declarația comună este doar preludiul realizării unei alianțe politice noi și puternice . Iar Jaroslaw Kaczynski, liderul conservatorilor polonezi, a afirmat că cei care doresc centralizarea și mai accentuată a Europei trebuie opriți.

Partidele semnatare ale declarației comune au în total 113 deputați în Parlamentul European, iar Matteo Salvini a declarat că va forma un grup de 130 de parlamentari după ce cele două grupuri, conservatorii și identitarii. ”vor fuziona”, mai scrie publicația ungară.

 

Slovacia: Al treilea val al pandemiei?

Șansele de declanșare a unui al treilea val al pandemiei de Covid19 nu sunt atât de mari precum vor să ne facă să credem guvernanții noștri, care compară situația din Slovacia cu cea din UK într-un mod nejustificat, scrie publicația startitup.sk, citând datele prezentate de organizația neguvernamentală specializată în studii socilogice Dáta bez pátosu.

”Comparația făcută recent de ministrul slovac de finanțe nu este justificată. Prezența variantei Delta a coronavirusului în UK nu poate fi comparată cu cea din Slovacia, pentru simplul fapt că această prezență nu a fost confirmată până în ziua de azi”, scrie sursa citată.

Sociologii reamintesc de asemenea că nici în UK situația nu este atât de dramatică, din moment ce autoritățile din această țară au anunțat ridicarea aproape totală a restricțiilor începând cu 19 iulie a.c.

De asemenea, în Slovacia rata vaccinării este destul de bună, cu peste 51% din persoanele de peste 50 de ani vaccinate la nivel național, în timp pentru Bratislava procentul este de 70%.

”Situația nu este atât de catastrofală în Slovacia așa cum poate părea la prima vedere. Predicțiile care se fac nu pot avea un grad ridicat de fiabilitate, trebuie să lucrăm cu date exacte, concrete. Nu despre al treilea val de pandemie e vorba ci mai degrabă de un ciclon de mesaje catastrofice, cu noi închideri și restricții. Adevărul este, ca întotdeauna, undeva la mijloc”, conchide publicația citată.

Au participat la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Julia Brzózka - Polonia

Karolina Vingytė - Lituania

Szilard Fekete - Ungaria

Karolína Bauerová - Slovacia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 

 
Revista presei Europa Plus din 7 iulie 2021