Giganții Internetului s-ar putea retrage din Hong Kong

Facebook, Twitter, Google, LinkedIn sau chiar Apple amenință să se retragă de pe teritoriul semi-autonom din cauza unei reforme a legii privind protecția datelor private, scrie Wall Street Journal.

Acești giganți tehnologici americani sunt îngrijorați de implementarea în Hong Kong a unor noi măsuri de combatere a „doxing-ului” - practica publicării online a informațiilor personale despre anumiți indivizi. Regrupați în cadrul Asian Internet Coalition (AIC), acești giganți și-au expus nemulțumirile într-o scrisoare trimisă la sfârșitul lunii iunie autorităților locale.

„Doxing”, un fenomen care a luat amploare din 2019

AIC este îngrijorată de faptul că ar putea să contribuie la politica anti-democratică a guvernului pro-Beijing, la un an după introducerea controversatei legi de securitate națională.

Măsurile, prezentate la sfârșitul lunii mai într-un proiect de lege, ar obliga într-adevăr platformele majore să reducă la ”tăcere digitală” orice persoană găsită vinovată de „doxing”, prin decizia ”Comisariatul pentru confidențialitate și protecția datelor cu caracter personal”.

În caz contrar, angajații din Hong Kong ai Facebook, Google și Twitter ar putea fi urmăriți penal și condamnați la până la cinci ani de închisoare. „Singura modalitate de a evita aceste sancțiuni ar fi ca platformele tehnologice să nu mai ofere serviciile lor în Hong Kong”, rezumă scrisoarea de la AIC.

Această coaliție sugerează, de asemenea, că lupta „legitimă împotriva doxing-ului” este folosită ca pretext pentru a reduce în continuare libertatea de exprimare în fosta colonie britanică pe care Beijingul dorește să o stăpânească.

„Doxingul” a devenit o problemă luată foarte în serios de autorități de la protestele din 2019 împotriva guvernului Carrie Lam. Toată lumea s-a implicat atunci, amintește cotidianul britanic The Guardian. Susținătorii puterii au folosit rețelele de socializare pentru a posta informații personale despre liderii mișcării pro-democrație. Între timp, protestatarii au făcut același lucru în legătură cu ofițerii de poliție, care au fost filmați sau fotografiați folosind forța în timpul mitingurilor.

Numărul de site-uri și grupuri pe serviciile de mesagerie precum Telegram dedicate „doxing-ului” a crescut considerabil chiar după decizia polițiștilor de a nu mai purta insignele de identificare începând cu iunie 2019. Devenise o „armă pentru a documenta creșterea violenței poliției, amintește New York Times.

„Între iunie 2019 și mai 2021, peste 5.700 de cazuri de „doxing” au fost transmise Comisariatului pentru confidențialitate și protecția datelor cu caracter personal”, subliniază autorii proiectului de lege criticat de giganții americani ai Internetului. Aproape 1.500 de cazuri au dus la investigații ale poliției iar 17 persoane au fost arestate pentru publicarea ilegală a datelor personale ale ofițerilor de poliție sau ale familiilor lor, transmite cotidianul din Hong Kong South China Morning Post.

Un pretext pentru o cenzură tot mai mare?

Numărul redus de arestări a determinat autoritățile să lucreze la întărirea legilor existente. Noul proiect de lege prevede stabilirea a două tipuri de infracțiuni. Prima s-ar produce atunci când datele cu caracter personal sunt publicate fără autorizarea victimei în scopul amenințării, intimidării sau hărțuirii acesteia. A doua se referă la cazuri de „doxxing” care provoacă „prejudicii psihologice” victimelor.

Pentru detractorii acestui proiect de reformă, schițele acestor infracțiuni sunt prea vagi. „Daunele psihologice nu pot fi definite în mod obiectiv, iar conceptul lasă prea mult loc pentru interpetări”, afirmă, de exemplu, Coaliția Asiatică a Platformelor Internet.

În plan general, nu există o definiție acceptată de toate elementele constitutive ale „doxing-ului”, iar măsurile propuse „ar putea face posibilă interzicerea publicării legitime sau inocente a informațiilor asupra persoanelor”, scrie site-ul Hong Kong Free Press. Potrivit acestuia, reforma riscă să introducă un nou motiv de cenzură care să limiteze în continuare ceea ce se permite să se spună online despre politicienii din Hong Kong. „Aceste noi reguli ar putea să interzică postarea oricărei fotografii a unei persoane pe Internet sub pretextul că identifică pe cineva fără consimțământul lor”, rezumă Wall Street Journal.

În cele din urmă, măsurile propuse ar transforma, de asemenea, rolul Comisariatului pentru confidențialitate. „Acum ar putea să-și desfășoare propriile investigații penale și să inițieze proceduri legale”, a declarat firma de avocatură Pinson Mason, care a analizat proiectul de reformă. O autoritate al cărei rol era mai presus de toate de a proteja confidențialitatea online ar deveni astfel un nou instrument al poliției.

Guvernul din Hong Kong a încercat să tempereze îngrijorările giganților Internetului. Reforma propusă nu va avea „niciun impact asupra libertății de exprimare, care este protejată de legea de bază din Hong Kong”, au declarat autoritățile într-un comunicat publicat marți, 6 iulie.

Șefa guvernului, Carrie Lam, a recunoscut că „introducerea acestor modificări la legea privind protecția vieții private a stimulat temerile care au urmat dezbaterilor legate de legea securității naționale”. Dar, pentru ea, în cele din urmă aceste schimbări se vor dovedi la fel de pozitive ca și legea privind securitatea națională...

Traducere de Magda Savițchi după articolul publicat de France24